ushgrile.MyForum.ro

valsulnorilor · Administrator Data inscrierii: 06/Feb/2010 Mesaje: 133

UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” BUCURESTI
FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRAłIE PUBLICĂ
CONSTANłA
SPECIALIZǍRILE: DREPT SI ADMINISTRAłIE PUBLICǍ
FORMA DE ÎNVĂłĂMÂNT: ZI, F.R., I.D.
DREPTUL
FINANłELOR
PUBLICE
(SINTEZĂ PENTRU ANUL II, SEM I- Drept si ANUL IIAdministraŃie
Publicǎ, Sem. II)
TITULAR DISCIPLINĂ:
PROFESOR UNIVERSITAR
DR.GHEORGHE ALECU
E-MAIL:
ghalecu@yahoo.com
TEL./FAX: 0241.545.015
PROGRAMUL ORELOR DE CONSULTAłII:
MIERCURI: 1400 – 1600
SALA 301
2
INTRODUCERE
Lucrarea “DREPTUL FINANłELOR PUBLICE” a fost concepută după
programa analitică a FacultăŃii de Drept si AdministraŃie Publică, tratând
noŃiunile specifice dreptului finanŃelor publice, respectiv: finanŃele instituŃiilor
publice, sistemul cheltuielilor publice si bugetare cum ar fi si reglementarea
veniturilor publice.
Creditul public a fost analizat cu referire specială la împrumuturile de stat,
interne si externe si gestionarea datoriei publice; controlul financiar si
răspunderea juridică în domeniul financiar, incluzând formele si organele de
control financiar, auditul financiar, atribuŃiile de control ale componentelor abilitate în
acest domeniu.
Lucrarea se adresează studenŃilor facultăŃilor de drept si administraŃie
publică, funcŃionarilor publici ce-si desfăsoară activitatea în acest domeniu,
agenŃilor economici ce doresc să-si lărgească orizontul cunostinŃelor pe
probleme specifice ale dreptului finanŃelor publice.
3
SCOPUL CURSULUI
EvidenŃierea rolului si a funcŃiilor finanŃelor publice moderne;
Fundamentarea teoretică si practică a instituŃiilor centrale ale cursului,
respectiv:
NoŃiuni specifice dreptului finanŃelor publice,
veniturile bugetare,
cheltuielile bugetare,
bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetul unităŃilor administrativ-teritoriale,
împrumutul public (creditul public),
procedura controlului financiar.
4
CERINłE, PRECIZĂRI, INSTRUCłIUNI
Compararea instituŃiilor dreptului financiar îngăduie evidenŃierea punctelor
divergente, convergente si uneori a celor identice ale acestora, descoperindu-se
existenŃa unui fond normativ comun – mai întins sau mai restrâns – din care se
pot trage concluzii benefice.
Având în vedere corelaŃiile acestei ramuri a dreptului public, un accent
deosebit se va pune pe conexiunile existente între diferitele ramuri ale dreptului
public.
LISTA DE TITLURI DE ESEURI
BUGETUL STATULUI SI PROCEDURA BUGETARĂ
(DREPTUL BUGETAR)
CHELTUIELILE BUGETULUI DE STAT
BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
BUGETUL UNITĂłILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE
REGLEMENTAREA VENITURILOR BUGETARE
TEORIA SI PRACTICA ÎMPRUMUTULUI PUBLIC
(CREDITUL PUBLIC)
ORGANIZAREA SI PROCEDURA CONTROLULUI FINANCIAR
5
CURSUL NR. 1
NOłIUNI INTRODUCTIVE ÎN DOMENIUL FINANłELOR SI
AL ACTIVITĂłII FINANCIARE
Obiective: informarea studenŃilor despre conceptul si structura finanŃelor
publice, definiŃia dreptului finanŃelor publice, izvoarele sale si normele
dreptului financiar
Cuvinte cheie: finanŃe, norme de drept financiar, structura finanŃelor,
conceptul de finanŃe
ConŃinut: pp. 5-10
Întrebări: 1-16
Test: T 1 - Î 1
Care sunt categorii de norme juridice care au ca obiect finanŃele
publice?
a.acele privind înregistrarea societăŃilor comerciale
b.cele privind înregistrarea agenŃilor economici cu capital de stat
c.cele privind controlul financiar
1.1 Conceptul si structura finanŃelor
1.1.1 Conceptul de finanŃe publice
Geneza finanŃelor publice este legată în timp de mai multe împrejurări,
respectiv organizarea statului, a instituŃiilor sale, relaŃia marfă-bani etc. Sintagma
“finanŃe publice”1 a fost răspândită, mai ales în FranŃa, existând supoziŃia că
derivă din expresia latină “financia pecuniaria” care însemna a încheia o
tranzacŃie patrimonială prin plata unei sume de bani.
1 I.Gliga – Drept financiar public, Ed.All, Bucuresti 1994, p.11, apud G. Jéze – Cours de finances publiques, Ed.
M. Giard, Paris 1929, p. 2.
6
În opinia reputatului profesor I.Gliga, asocierea finanŃelor publice cu statul este
un element constant în evoluŃia istorică a acestor finanŃe2. Însă atitudinea statului
în folosirea si aplicarea procedeelor financiare este recunoscută ca o evoluŃie de
la neintervenŃionism înspre intervenŃionismul statal.
1.1.2 Structura finanŃelor publice
Elementele structurale ale finanŃelor publice au apărut si au evoluat cu
asemănări si deosebiri firesti de la un stat la altul, ca de exemplu si în cursul timpului,
condiŃionat de evoluŃia trebuinŃelor bănesti publice si a posibilităŃilor de realizare
a veniturilor publice oferite de dezvoltarea economiilor naŃionale cu influenŃele
conjuncturale inevitabile.
Datorită evoluŃiei istorice a finanŃelor publice, componentele structurale ale
acestor finanŃe în cele mai multe dintre statele contemporane cu economie
naŃională liberal-capitalistă si regim politic parlamentar democrat sunt
următoarele: bugetul de stat, cheltuielile publice, veniturile publice,
împrumuturile de stat si finanŃele locale ale unităŃilor administrativ-teritoriale3.
Bugetul de stat, apărut în evoluŃia istorică a finanŃelor publice în scopul
corelării cheltuielilor cu veniturile statului, a transformat procedeul financiar central
cu însemnătate politică fundamentală.
Cheltuielile publice. În structura finanŃelor din statele contemporane,
stabilirea felului si proporŃiei cheltuielilor statului a ajuns subordonată procedurii
aprobării de către parlament a fiecărui buget anual de stat. Aceasta a fost
influenŃată si de tendinŃa de crestere permanentă a cheltuielilor publice în fiecare
dintre aceste state.
Veniturile publice sunt componenta structurală a finanŃelor publice cu cea
mai bogată si diversă evoluŃie, determinată atât de sporirea trebuinŃelor bănesti
ale statului cât si de necesitatea de a modifica si perfecŃiona procedeele
impozitelor si taxelor în concordanŃă cu evoluŃia accelerată a activităŃilor
2 I.Gliga, op.cit.p.13.
3 I.Gliga, op.cit., pp.15-18.
7
economice industriale, comerciale, de lucrări si servicii etc., ale căror rezultate
bănesti sau profituri reprezintă obiecte impozabile sau taxabile.
Împrumuturile de stat interne si externe s-au dezvoltat ca o componentă
structurală a finanŃelor publice moderne cu particularităŃi diferite de ale
creditului particular, fiind determinate de cele mai multe ori de necesitatea
completării veniturilor publice ordinare, ca de pildă si uneori de cea a constituirii
unor resurse investiŃionale subordonate evident intereselor publice.
FinanŃele unităŃilor administrativ-teritoriale s-au diferenŃiat în structura
finanŃelor publice moderne în contextul afirmării tot mai hotărâte a autorităŃilor
publice locale, ale perfecŃionării administraŃiei publice locale. În acest context,
diversificarea serviciilor publice conduse de autorităŃile locale si sporirea
cheltuielilor bugetelor comunelor si oraselor a determinat recunoasterea
dreptului acestor autorităŃi de a stabili si încasa impozite si taxe locale,
completate cu alte venituri si eventual cu împrumuturi publice.
1.2 Dreptul financiar – ramură a sistemului de drept
În Ńara noastră, bazele finanŃelor publice moderne îl constituie
Regulamentele Organice (puse în aplicare la 1 iulie 1831 în łara Românească si
1 ianuarie în Moldova), prin care se desfiinŃează împărŃirea birului pe lude,
clasificându-se pe destinaŃii nominalizate concret, toate cheltuielile si veniturile
statului4.
În literatura financiară din România5 se subliniază că “… statul si celelalte
organizaŃii publice sunt si subiecte economice” si că, în valoarea respectivă
desfăsoară o “economie financiară” care este “activitatea de procurare si
întrebuinŃare de mijloace bănesti pentru acoperirea cheltuielilor colective”.
4 A se vedea M.Tudor, G.MărunŃelu – Drept financiar si fiscal, Ed.Pământul, Pitesti 2001, pp.9-10.
5 M.Tudor, G.MărunŃelu, op.cit., p.9//G. Leon – Elemente de stiinŃă financiară, vol.I, Tip. Cartea Românească,
Cluj 1925, p. 51.
8
1.2.1 RelaŃiile financiare
RelaŃiile financiare rezultă din raporturile social-economice care apar în
legătură cu constituirea si întrebuințarea resurselor sub înfățișare bănească pentru
funcŃionarea si evoluția societăŃii.
FinanŃele au fost definite ca fiind “…relaŃii sociale de natură economică,
apărute în procesul repartiŃiei produsului intern brut, în strânsă legătură cu
îndeplinirea funcŃiilor si sarcinilor statului6”.
Altă trăsătură, în afara celei economice, ce caracterizează relaŃiile
financiare, constă în faptul că acestea apar în variantă bănească, în cadrul
producŃiei si mărfuri, circulaŃiei si repartiŃiei produsului social.
1.2.2 NoŃiunea si obiectul dreptului financiar
În doctrină7se remarcă necesitatea extinderii procesului de constituire si de
formare a veniturilor publice, pentru a asigura acel echilibru între venituri si
cheltuieli, care constituie dezideratul major al oricărei administraŃii publice.
Nevoile publice cunosc o crestere specifică în perioada de tranziŃie a Ńării
noastre spre economia de piaŃă, când datorită reformei economice se nasc, în
mod obiectiv, multiple dezechilibre sociale si economice care implică o
intervenŃie sporită a statului pentru a se evita o prăbusire economică totală si
necontrolată.
Dreptul finanŃelor publice are ca obiect de reglementare bugettull de sttatt,,
bugettul asiigurăriillor socialle de statt,, bugettelle llocalle,, bugettelle ffonduriillor speciiale
sii ffiinanŃŃele iinstituŃŃiiiillor publice, precum si regiimul generall all venituriillor publice
sii all chellttuiielilor publliice.
Literatura de specialitate8 defineste drepttull ffiinanŃŃellor publliice ca fiind
ansambllull normellor jjuriidiice care au ca obiiectt procedeelle,, acttelle sii operaŃŃiiuniille
priin iinttermediiull cărora se mobiilliizează,, reparttiizează,, admiiniisttrează sii
6 I. Văcărel, F. Bercea, Gh. Bistriceanu, T. Stolojan, G. Anghelache, M. Bodnar si T. Mosteanu – FinanŃe
publice, Ed. Didactică si Pedegogică R.A., Bucuresti 1992, p.15.
7 I.Condor, R.Stancu – Drept financiar si fiscal român, Ed.FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti 2002, pp.18-
19.
8 I. Condor, R.Stancu, op.cit., p.21.
9
conttrollează ffonduriille bănesttii publliice penttru sattiisffacerea nevoiillor generalle alle
sociiettăŃŃiiii.
1.2.3 Izvoarele dreptului financiar
Cadrul legislativ al reglementărilor financiare cuprinde numeroase forme
de exprimare ale normelor juridice ce compun dreptul financiar9.
Pe aproape ConstituŃie, au existat si se află alte legi, precum si ordonanŃe si
hotărâri ale Guvernului si decizii ale organelor administrativ-teritoriale,
instrucŃiuni, ordine si reglementări cu caracter normativ, emise de Ministerul
FinanŃelor Publice si Banca NaŃională a României.
1.2.4 Normele de drept financiar
Norma de drept financiar poate fi definită ca fiind o regulă de conduită
generală si impersonală care prescrie drepturi si obligaŃii subiecŃilor
participanŃi la relaŃiile financiare.
Norma de drept financiar are aceiasi structură logico-juridică ca si celelalte
norme de drept, având ca elemente: ipoteza, dispoziŃia si sancŃiunea.
1.2.5 Raporturile juridice financiare
Raporturilor juridice ce se nasc în dreptul financiar au la bază propriile
norme juridice.
RelaŃiile financiare se realizează în cadrul unor raporturi juridice ce se nasc,
se modifică si se sting în baza izvoarelor de drept financiar care reglementează
drepturile si obligaŃiile financiare publice si care reprezintă raportturile juriidice
ffiinanciiare publliice.
Raporturile juridice conŃin elemente specifice, dintre care cele mai
importante sunt cele privind: subiecŃii, conŃinutul si obiectul.
9 A se vedea I. Condor, R.Stancu, op.cit., pp.22-26.
10
INTREBARI:
1. NoŃiunea de „finanŃe publice”
2. Obiectul dreptului finanŃelor publice
3. FuncŃia de repartiŃie a finanŃelor publice
4. FuncŃia de control a finanŃelor publice
5. Structura finanŃelor publice
6. Conceptul de „politică financiară”
7. ConŃinutul politicii financiare
8. NoŃiunea „dreptului finanŃelor publice”
9. Izvoarele dreptului finanŃelor publice. Prezentare generală (GeneralităŃi)
10. Izvoare ale dreptului finanŃelor publice comune cu izvoare ale altor ramuri
de drept
11. Izvoare specifice dreptului finanŃelor publice
12. Izvoare internaŃionale
13. Normele dreptului finanŃelor publice
14. Actele, operaŃiunile si raporturile juridice din sfera finanŃelor publice
15. RelaŃia dreptului finanŃelor publice cu alte ramuri de drept
16. Organe cu atribuŃii si răspunderi în domeniul finanŃelor publice
11
CURSUL NR. 2
BUGETUL STATULUI
(DREPTUL BUGETAR)
Obiective: informarea studenŃilor despre definiŃia bugetului statului, natura
juridică a acestuia, principiile si regulile bugetare, cuprinsul bugetului de
stat, clasificaŃia bugetară a veniturilor si cheltuielilor
Cuvinte cheie: bugetul de stat, principii bugetare, clasificaŃia bugetară,
legea bugetară anuală, execuŃia anuală a bugetului de stat
ConŃinut: pp. 11-14
Întrebări: 17-21
Test: T 2 - Î 3
În cazul dezbaterii privind aprobarea bugetului, cele două camere ale
Parlamentului României:
nu au drepturi egale
au drepturi egale
Camera DeputaŃilor are drepturi mai largi decât Senatul
2.1 Necesitatea, definiŃia si importanŃa bugetului statului
ApariŃia bugetului statului a fost determinată de necesitatea acestuia ca
mijloc sau formulă de corelare a cheltuielilor publice cu veniturile publice din
fiecare an.
Profesorul I.Gliga aprecia că dintre toate definiŃiile si caracterizările
bugetului de stat exprimate în literatura si legislaŃia financiară, a devenit
preferată până în zilele noastre cea consacrată prin legea franceză a contabilităŃii
publice conform căreia bugettull sttattulluii este act de sttabiilliire sii autoriizare a
veniitturiillor sii cheltuiielliillor anuale alle stattuluii10.
ImportanŃa bugetului statului ca act de conducere statală este demonstrată
de implicaŃiile economico-social-politice ale veniturilor si cheltuielilor bugetare
10 A se vedea I.Gliga, op.cit., p. 46.
12
de stat. Această importanŃă se apreciază atât în contextul importanŃei economicosocial-
politice a finanŃelor publice, a opŃiunilor politice de orientare a
ansamblului finanŃelor publice din fiecare stat, cât si raportările specifice
veniturilor si cheltuielilor stabilite si autorizate prin bugetele anuale de stat.
2.2 Natura juridică a bugetului de stat
Din punctul de vedere al naturii juridice doctrina arată că, bugetul statului a
fost caracterizat diferit în literatura finanŃelor publice. Cele mai comentate teorii
de acest fel sunt cele care susŃin fie că bugetul statului este act-condiŃiune de
natură administrativă, fie că acest buget este întotdeauna o lege, fie că bugetul
statului este si lege si act administrativ.
Prof.I.Gliga, concluzionează că: bugettull sttattulluii aprobatt anuall priinttr--o
llege,, dobândestte nattura jjuriidiică de actt llegiisllattiiv all căruii cupriins estte
dettermiinatt de necesitattea sttabiilliiriiii sii auttoriizăriiii venituriillor si chellttuiielilor
bugettare anuale, cu compllettări iimpuse de necesităŃŃiille conjjunctturalle din ffiiecare
sttat.
2.3 Principii si reguli bugetare
Procedura elaborării, aprobării, execuŃiei si încheierii bugetului statului este
guvernată de următoarele principii:
Principiul anualităŃii;
Principiul unităŃii (unicităŃii);
Principiul universalităŃii;
Principiul echilibrului bugetar;
Principiul publicităŃii;
Principiul specializării bugetare;
13
Principiul unităŃii monetare.
2.4 Cuprinsul bugetului de stat si clasificaŃia bugetară a veniturilor si
cheltuielilor
Legea finanŃelor publice stipulează în art.75 faptul că: “Orice sumă care se
cuvine statului se face venit la bugetul de stat, dacă legea nu prevede altfel.”
Se poate concluziona că bugetul statului este alcătuit potrivit necesităŃii de a
coordona veniturile si cheltuielile anuale, din două părŃi: veniitturiille bugettare si
chellttuielile bugettare.
Parttea de veniitturi a bugettulluii de sttat, cuprinde: venituri curente fiscale,
nefiscale si diverse precum si venituri de capital.
Parttea de chellttuiieli a bugettuluii stattuluii nostru este formată din principalele
categorii de cheltuieli ale bugetului de stat precum sunt cele social-culturale,
pentru apărare naŃională si ordine publică internă, pentru organele de stat
legislative, executive si juridice, pentru acŃiuni economice si cercetare stiinŃifică,
precum si pentru datoria publică si alte trebuinŃe de interes general.
CllasiiffiicaŃŃiia bugettară este instituită prin dispoziŃiile Legii finanŃelor publice
care prevede că veniturile si cheltuielile se înscriu si se aprobă în buget,“pe surse
de provenienŃă si, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor
economică si destinaŃia acestora, corespunzător clasificaŃiei bugetare”11.
ClasificaŃia veniturilor bugetului de stat cuprinde aceste venituri grupate în
capitole si subcapitole de venituri curente si venituri de capital, de venituri
fiscale, nefiscale si diverse, fiecare cu impozitele directe pe profit, salariu etc.,
indirecte pe circulaŃia mărfurilor etc. nefiscale din dividende la capitalul social al
statului la societăŃile comerciale etc.
ClasificaŃia cheltuielilor bugetului de stat este mai complexă, deoarece,
potrivit necesităŃilor practice ale programării bugetare si ale evidenŃei contabile
11 art.12 din Legea nr.500/2002, modificată.
14
bugetare, cuprinde atât o clasificaŃie funcŃională care enunŃă părŃile, capitolele si
subcapitolele de cheltuieli bugetare, cât si o clasificaŃie economică ce
numerotează si prevede intitularea speciilor si subspeciilor de cheltuieli limitativ
admise si finanŃate din bugetul statului.
INTREBARI:
17. NoŃiunea de „buget al statului”
18. Natura juridică a bugetului de stat
19. Trăsăturile bugetului de stat
20. ImportanŃa bugetului public naŃional
21. ConŃinutul bugetului public naŃional
15
CURSUL NR. 3
PROCEDURA BUGETARĂ
Obiective: informarea studenŃilor despre procedura elaborării si aprobării
bugetului de stat, legea bugetară anuală si execuŃia anuală a bugetului de
stat
Cuvinte cheie: bugetul de stat, principii bugetare, clasificaŃia bugetară,
legea bugetară anuală, execuŃia anuală a bugetului de stat
ConŃinut: pp. 15-19
Întrebări: 22-25
Test: T 3 - Î 3
În cazul dezbaterii privind aprobarea bugetului, cele două camere ale
Parlamentului României:
a. nu au drepturi egale
b. au drepturi egale
c. Camera DeputaŃilor are drepturi mai largi decât Senatul
Procedura elaborării bugetului de stat
Această procedură este constituită din ansamblul actelor si operaŃiunilor
care se succed anual si care privesc elaborarea, aprobarea si executarea bugetului
statului, precum si încheierea exerciŃiului bugetar annual.12 Prima dintre aceste
etape porneste în cursul anului, astfel că cândva de sfârsitul fiecărui exerciŃiu să
se ajungă la aprobarea, de către parlament.
Aprobarea bugetului de stat si legea bugetară anuală
În baza dispoziŃiilor Legii finanŃelor publice, aprobarea bugetului de stat
anual este de competenŃa exclusivă a Parlamentului13 din pricina importanŃei acestui
buget în viaŃa economico-social-politică a Ńării.
12 I. Gliga, op.cit., pp. 64-65.
13 art.17 din Legea finanŃelor publice nr. 500/2002.
16
Dezbaterea sau “discuŃiunea” parlamentară a bugetului de stat este si ea
diferită în multe state, mai ales în funcŃie de drepturile acordate fiecărei camere
pentru votarea acestui buget.
Procedura votului de aprobare a bugetului de stat prezintă si ea anumite
particularităŃi. În cele mai multe state se insistă cu prioritate asupra votului
cheltuielilor bugetare sau publice, fiindcă în ceea ce priveste veniturile, prin
votul bugetului de stat se autorizează perceperea impozitelor, taxelor etc.
prevăzute de legislaŃie fiscală.
Referitor la votul de aprobare a bugetului statului nostru, Legea finanŃelor
publice prevede că “în cazul în care legile bugetare anuale, depuse în termen
legal, nu au fost adoptate de către Parlament până cel târziu la data de 15
decembrie a anului anterior anului la care se referă proiectul de buget,
Guvernul va solicita Parlamentului încorporarea procedurii de urgenŃă.”14. În
aplicarea acestor dispoziŃii Parlamentul Ńării noastre aprobă totalul veniturilor si
totalul cheltuielilor, cifrele de venituri curente si cheltuieli de capital specificate
în sinteza cheltuielilor bugetare, precum si cuantumurile bănesti ale veniturilor
fiscale, nefiscale etc. ale principalelor categorii de cheltuieli (social-culturale,
pentru sănătate, apărarea Ńării etc.) si ale fondurilor aparte pentru cercetaredezvoltare,
învăŃământ, modernizarea drumurilor publice etc.
Procedura aprobării bugetului statului nostru de către Parlament se încheie
cu votul legii bugetare anuale.
Legea bugetară anuală este însoŃită de anexe privind detalierea sintezelor de
venituri si cheltuieli, lista impozitelor si celorlalte venituri bugetare, sume
defalcate si transferurile bănesti în folosul bugetelor locale, bugetele
ministerelor, altor organe centrale de stat si ale fondurilor bănesti speciale.
Ca ultim alură al procedurii de aprobare a bugetului de stat anual, pentru
ipoteza în care Parlamentul nu reuseste să dezbată proiectul de lege si să voteze
legea bugetară anuală până la începutul exerciŃiului financiar următor, în teoria si
14 art.17 al.2 din Legea finanŃelor publice nr. 500/2002.
17
practica finanŃelor publice s-au configurat două variante: cea a aprobării unor
douăsprezeciimii bugettare provizorii si cea a îîncrediinŃŃăriiii Guvernulluii să îîndrume
execuŃŃiia bugettară conform cifrelor de venituri si cheltuieli din exerciŃiul bugetar
anterior.
ÎÎncrediinŃŃarea guvernulluii să îîndrume execuŃŃiia bugettară pe baza bugetului
din exerciŃiul financiar expirat este procedeul favorit în prezent datorită
simplităŃii si operativităŃii lui. Acest procedeu a fost adoptat si de Legea
finanŃelor publice si de ConstituŃia României care prevăd că dacă legea
bugetului de stat si legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost
adoptate cu cel puŃin 3 zile înainte de expirarea exerciŃiului bugetar se aplică, în
continuare bugetul de stat si bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului
precedent, până la adoptarea noilor bugete15.
ExecuŃia anuală a bugetului de stat
ExecuŃia bugetară presupune dobândirea veniturilor prevăzute si efectuarea
cheltuielilor aprobate. Responsabilitatea pentru executarea bugetului revine
Guvernului, iar rezultatele în acest domeniu depind de posibilitatea administraŃiei
si de procedurile financiare utilizate.
Sub aspect funcŃional, pentru operaŃiunile de execuŃie a bugetului statului se
face distincŃie între funcŃionarii investiŃi cu îndrituiri de conducere si cei cărora
le revin numai atribuŃiuni executive. Primii sunt denumiŃi ordonattorii de crediitte,
în legislaŃia noastră si administratori în terminologia franceză, iar a doua
categorie de funcŃionari cuprinde contabilii cu atribuŃiile specifice executive,
această distincŃie si separaŃie de funcŃiuni conținând menirea de a garanta o execuŃie
conformă a bugetului de stat.
15 art. 138, alin. 3 din ConstituŃia României, revizuită.
18
1 ExecuŃia părŃii de venituri a bugetului statului
Datorită importanŃei primordiale a realizării veniturilor bugetare în cadrul
execuŃiei anuale a bugetului de stat, aceasta este îndrumată si controlată atât de
către Ministerul FinanŃelor prin direcŃiile de specialitate, cât si de către toate
organele cu atribuŃii de control financiar.
Din punct de vedere procedural, pentru execuŃia părŃii de venituri a
bugetului statului sunt distinctive particularităŃile încasării impozitelor directe, a
celor indirecte si a veniturilor ce se realizează ca plăŃi directe ocazionale.
OperaŃŃiiuniille de ttrezorerie sunt inerente în execuŃia bugetului anual de stat
pentru încasarea veniturilor bugetare ce se realizează în numerar, pentru
eliberarea sumelor de bani necesare cheltuielilor care se efectuează în numerar,
ca si pentru evidenŃa tuturor veniturilor fabricate si a cheltuielilor bugetare
efectuate.
2 ExecuŃia părŃii de cheltuieli a bugetului statului.
ExecuŃŃiia părŃŃiiii de chellttuiiellii a bugettulluii sttattulluii este reglementată cu
particularitatea deschiderii si utilizării unor asa-zise “credite bugetare” pe baza
actelor săvârsite de conducătorii organelor, instituŃiilor si altor unităŃi finanŃate
din bugetul statului denumiŃi “ordonantori de credite bugetare”.
Ordonattoriiii priinciipallii de crediitte ai bugetului statului sunt ministrii si
conducătorii celorlalte organe centrale de stat si au îndrituirile de a cere de la
Ministerul FinanŃelor deschiderea creditelor bugetare cuvenite organelor pe care
le conduc si instituŃiilor subordonate, de a repartiza creditele bugetare destinate
instituŃiilor sau organelor subordonate si de a aproba efectuarea cheltuielilor din
bugetul ministerului sau organului central pe care îl conduc.
Ordonattoriiii secundarii de crediitte funcŃionează în ramuri administrative în
care există două categorii de instituŃii publice cu personalitate juridică si buget
propriu, în raporturi de subordonare ierarhică. În consecinŃă, conducătorii
primelor dintre aceste categorii de instituŃii sunt ordonatori secundari cu
îndrituiri asemănătoare celor ale ordonatorilor principali, cu deosebirea că ei
19
primesc credite bugetare de la ordonatorii principali pe când acestia primesc
credite bugetare de la Ministerul FinanŃelor.
Ordonattoriiii tterŃŃiiarii de crediitte sunt conducători ai instituŃiilor publice cu
personalitate juridică si buget propriu care au doar îndrituirea de a aproba
efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare pe care le primesc de la ordonatorii
fie principali, fie secundari.
3 EvidenŃa execuŃiei bugetului de stat si încheierea exerciŃiului bugetar
anual.
ExecuŃia bugetară înseamnă încasarea propriu-zisă a veniturilor, efectuarea
de plăŃi prin buget si mobilizarea resurselor financiare pentru finanŃarea
deficitului bugetar.
INTREBARI:
22. NoŃiunea si conŃinutul Legii bugetului de stat
23. Procesul bugetar si luarea deciziei bugetare
24. Principiile bugetare fundamentale
25. Procedura bugetară
20
CURSUL NR. 4
CHELTUIELILE BUGETULUI DE STAT
Obiective: informarea studenŃilor despre noŃiunea si rolul cheltuielilor de
stat, clasificarea cheltuielilor publice
Cuvinte cheie: cheltuieli publice si bugetare, cheltuieli pentru domeniile
social- culturale
ConŃinut: pp. 20-28
Întrebări: 26-31
Test: T 24- Î 11
În categoria cheltuielilor menite finanŃării autorităŃilor publice
includem:
a) cheltuieli pentru presedenŃia statului
b) cheltuieli pentru autorităŃile legislative
c) cheltuieli pentru autorităŃile judecătoresti
d) cheltuieli pentru autorităŃile executive
e) cheltuieli pentru autorităŃile locale
NoŃiunea si rolul cheltuielilor de stat.
Cheltuielile publice sunt plăŃile din fondurile bănesti necesare statului pentru
satisfacerea trebuinŃelor generale ale societăŃii.
Cheltuielile de interes naŃional sunt efectuate în scopul întreŃinerii sau
funcŃionării organelor si instituŃiilor de stat, cât si al desfăsurării activităŃilor de
învăŃământ, sănătate, protecŃie socială si alte activităŃi care, conform concepŃiei
politice naŃionale, trebuie finanŃate de către stat, din fonduri bănesti a căror
formare si întrebuinŃare este decisă de organele de stat.
21
ConsideraŃii generale privind cheltuielile publice si bugetare
Cheltuielile publice sunt plăŃile din fondurile bănesti necesare
statului pentru satisfacerea trebuinŃelor generale ale societăŃii.
Lucrările franceze de specialitate16 caracterizează, cheltuielile
publice prin trei elemente constitutive:
utilizare unei sume de bani;
de către o persoană juridică - stat, instituŃie, comună etc.;
pentru satisfacerea unor nevoi publice, deci în scop de utilitate
publică.
Se poate aprecia că orice cheltuială si deci si cheltuielile publice
sau bugetare, se caracterizează prin elementul de întrebuinŃare a unei
sume de bani, cu relevanŃă materială sau tehnic-financiară, deținând în
vedere că în condiŃiile economice ale utilizării banilor, organele de
stat, ca si instituŃiile sau serviciile publice sunt întreŃinute cu ajutorul
unor sume de bani si nu ca bunuri în formă naturală.
În doctrina finanŃelor publice din Ńara noastră17 cheltuielile publice
sunt prezentate ca „exprimând relaŃii de repartizare pe diverse
destinaŃii si de utilizare a resurselor financiare ale statului”. Această
caracterizare a cheltuielilor publice reiese din definiŃia finanŃelor
publice ca relaŃii economice de repartiŃie a unor părŃi din produsul
social în expresia bănească, pentru satisfacerea trebuinŃelor colective
ale societăŃii si ca manifestare a funcŃiei de repartiŃie a finanŃelor
publice.
RepartiŃia resurselor financiare publice este un act de politică
financiară, a cărui relizare practică implică esenŃial actele si
operaŃiunile de întrebuinŃare a respectivelor fonduri bănesti.
Ca noŃiune specifică este semnalabilă distincŃia dintre cheltuielile
publice si cele bugetare. Cheltuielile publice sunt categoria cea mai
cuprinzătoare deoarece includ toate cheltuielile efectuate în interes
public, atât statal cât si în folosul altor colectivităŃi publice.
16 G. Jèze, - Cours de finances publiques, Ed. M. Giard, Paris 1929, p. 43// L. Trotabas, -
Précis
de science et législation financières, Èditance Dalloz, Paris 1929 pp. 10-11.
17 I. Văcărel, s.a., op. cit., p. 96//T.Mosteanu – Sistemul cheltuielilor publice, Bucuresti, p.96.
22
Rolul cheltuielilor publice
Cheltuielile de interes naŃional sunt efectuate în scopul întreŃinerii
saufuncŃionării organelor si instituŃiilor de stat, cât si al desfăsurării
activităŃilor de învăŃământ, sănătate, protecŃie socială si alte activităŃi
care, conform concepŃiei politice naŃionale, trebuie finanŃate de către
stat, din fonduri bănesti a căror formare si întrebuinŃare este decisă de
organele de stat.
Alături de cheltuielile de interes statal, categoria cheltuielilor
publice cuprind si cheltuieli efectuate de alte colectivităŃi cum sunt
asociaŃiile profesionale, culturale, sportive etc. în interesul membrilor
acestor colectivităŃi si din fonduri bănesti formate prin contribuŃii
bănesti ale acestor colectivităŃi, din donaŃii bănesti ale oricăror
subiecte de drept si din alte surse.
Reglementarea actuală a bugetului public naŃional cuprinde
cheltuielile bugetului de stat, cheltuielile bugetelor locale si
cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat. Între toate aceste
cheltuieli bugetare elementul distinctiv este bugetul din care sunt
efectuate, pe când natura destinaŃiei multora dintre aceste cheltuieli
este comună. De pildă, cheltuielile pentru întreŃinerea autorităŃilor
publice sunt efectuate atât din bugetul de stat cât si din bugetele locale,
cheltuielile pentru protecŃie socială sunt afectate atât din bugetul de
stat cât si din bugetul asigurărilor sociale de stat etc.
Cheltuielilor bugetare le sunt asimilate cheltuielile efectuate din
fonduri bănesti speciale pentru sănătate, învăŃământ, agricultură etc.,
întrucât si aceste fonduri bănesti sunt aprobate anual de Parlament,
alăturat bugetului de stat si prin aceleasi legi bugetare.
Cheltuielile publice bugetare si cele efectuate din fonduri bănesti
speciale sau extra bugetare exprimă în mod elocvent politica
financiară a fiecărui stat care este demonstrată de felul si proporŃia
acestor cheltuieli decise anual prin actele organelor de conducere
statală centrală si locală.
În doctrina financiară europeană din ultimele decenii18 au devenit
tot mai importante conceptele formulate pe baza practicii judiciare din
statele membre ale ComunităŃilor Europene, concepte exprimate în
18 L. Carton ,- Droit financier et fiscal européen, Ed. Dalloz, Paris 1972, pp. 151-152.
23
Regulamentul financiar al acestor comunităŃi si în literatura europeană
de specialitate. Dintre conceptele comunitare privind cheltuielile
bugetare remarcăm următoarele:
sporirea cheltuielilor pentru învăŃământ, sănătate publică,
cercetări stiinŃifice, căi de comunicaŃii si dezvoltare regională, pe
baza reducerii altor cheltuieli, evitându-se compromiterea
echilibrului financiar necesar, întocmindu-se în acest sens o
„ordine de prioritate a cheltuielilor publice” care să fie consacrată
prin „programe financiare plurianuale”;
politica cheltuielilor publice să fie coordonată cu politica
resurselor financiare în cuprinsul căreia impozitele să nu
compromită economiile bănesti particulare si nici investiŃiile
întreprinderilor, iar investiŃiile publice să fie finanŃate cu
preferinŃă din împrumuturi publice pe termen lung;
„cresterea cheltuielilor publice este inevitabilă”, însă ea trebuie
subordonată cerinŃelor de „echilibru economic si financiar al
comunităŃii si al statelor membre”.
Aceste concepte comunitare19 privind cheltuielile publice si ale
bugetelor de stat fiind formulate pe baza concluziilor oferite de
practica financiară a statelor componente din anii înfiinŃării si primei
extinderi a ComunităŃii Economice Europene au în general o valoare si
însemnătate conjuncturală. Unele dintre aceste concepte, îndeosebi cel
privind cresterea cheltuielilor publice, au o valoare constantă datorită
caracterului atât inevitabil cât si permanent al fenomenului cresterii
cheltuielilor publice.
Clasificarea cheltuielilor publice si bugetare
Cheltuielile publice si bugetare fiind numeroase si variate se pot
asocia si clasifica în temeiul mai multor criterii gândite cu scopul de
a înfăŃisa si evidenŃia elemente de conŃinut economic, destinaŃie si
finalitate, natură administrativă sau specifică etc., care permit
cunoasterea reală, mai temeinică a cheltuielilor bugetare si publice.
Prof.I.Gliga, referindu-se la clasificările cheltuielilor publice si
bugetare20 arată că unele sunt teoretice, altele oficiale si legale.
19 I.Gliga, op.cit., p.85.
20 Idem, p.86.
24
A. Dintre clasificările teoretice ale cheltuielilor publice si bugetare,
cele mai răspândite sunt cele formulate în temeiul criteriilor economic
si al destinaŃiei specifice.
Criteriul economic de clasificare a cheltuielilor publice si bugetare
este formulat mai ales din punctul de vedere al venitului naŃional, care
este convergent cu criteriul productivităŃii.
Din punctul de vedere al venitului naŃional, cheltuielile publice si
bugetare se împart în două grupe:
cheltuieli ce reprezintă o avansare de venit naŃional cum sunt
cele pentru construcŃia, expansiunea si modernizarea
întreprinderilor, regiilor autonome si altor unităŃi economice
producătoare de bunuri materiale, cărora li se alătură cheltuielile
pentru formarea rezervelor materiale de stat;
cheltuieli ce reprezintă un consum de venit naŃional cum sunt
cele pentru funcŃionarea organelor de stat legislative,
administrative, jurisdicŃionale etc., pentru întreŃinerea forŃelor
armate si a ordinii publice, precum si pentru învăŃământ, sănătate,
protecŃie socială etc.
Prima dintre aceste categorii de cheltuieli sunt considerate
productive, iar cea de a doua grupează cheltuielile considerate
neproductive.
Criteriul destinaŃiei specifice este așezat în mod diferit după cum
se urmăreste înfăŃisarea principalelor categorii de cheltuieli publice si
bugetare, ori a grupelor de cheltuieli corespunzătoare ramurilor sau
domeniilor administraŃiei publice, ramurilor activităŃii tuturor
organelor de stat etc.
Conform criteriului destinaŃiei specifice, principalele categorii de
cheltuieli din statele contemporane sunt următoarele:
cheltuieli pentru sănătate publică, învăŃământ si educaŃie,
asistenŃă publică si protecŃie socială;
cheltuieli pentru economia naŃională;
cheltuieli cu caracter administrativ pentru organele de stat,
ordine publică si forŃele armate.
Această clasificare poate fi continuată înfăŃisând ramificarea
principalelor categorii de cheltuieli pentru învăŃământ si sănătate,
economice si cu caracter administrativ pentru instituŃii si acŃiuni de
învăŃământ, de asistenŃă medicală si protecŃie socială, subvenŃii
economice, organe de stat legislative, jurisdicŃionale etc.
25
Clasificarea teoretică a cheltuielilor publice si bugetare este
concepută si în temeiul altor criterii cum sunt caracterul permanent sau
incidental, caracterul definitiv sau provizoriu al acestor cheltuieli,
precum si criterii care evidenŃiază anumite elemente financiare cum
este, de exemplu, cel de transfer al unor fonduri bănesti în folosul unor
colectivităŃi publice21.
B. Clasificările oficiale si legale ale cheltuielilor publice si bugetare
sunt cele instituite prin acte normative ale organizaŃiilor internaŃionale
si ale organelo de conducere statală.
Dintre clasificările oficiale este remarcabilă clasificarea funcŃională
a cheltuielilor publice reglementată pentru instituŃiile specializate ale
OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite si pentru informarea si documentarea
acestor instituŃii în releŃiile cu statele membre ale organizaŃiei
mondiale.
Clasificarea O.N.U. a cheltuielilor publice înfăŃisează aceste
cheltuieli grupate pe următoarele destinaŃii:
servicii publice generale cuprinzând organe de administraŃie
economică si financiară, instituŃii de ordine publică si securitate,
organe de justiŃie, procuratură si notariat, precum si alte , instituŃii
publice;
apărare si anume pentru armată, cercetarea stiinŃifică si
experienŃe cu arme, baze militare pe teritorii străine, precum si
participarea la blocuri militare si acŃiuni armate;
educaŃie vizând scoli primare, generale si liceale, universităŃi si
colegii, institute de cercetări stiinŃifice;
sănătate si anume pentru spitale, clinici, unităŃi profilactice si
antiepidemice, precum si institute de cercetări stiinŃifice de
specialitate;
acŃiuni economice vizând unităŃi economice ale statului,
inclusiv de transporturi si comunicaŃii, subvenŃionarea unor unităŃi
economice private, subvenŃii ale exportului, participarea la
organizaŃii economice internaŃionale si cercetare stiinŃifică de
interes economic;
servicii comunale vizând locuinŃe si întreŃinerea lor, precum si
alte servicii comunale.
21 I.Gliga, op.cit., p.86 apud D.D. Saguna, op. cit., vol. 2 , pp. 283-284, // I. Văcărel, F.
Bercea, Gh. Bistriceanu, T. Stolojan , G. Anghelache, M. Bodnar, T. Mosteanu, op. cit.,
pp.98-100.
26
Prin acest cuprins, clasificarea O.N.U. a cheltuielilor publice se
dovedeste judicioasă pentru cunoasterea destinaŃiei specifice a
cheltuielilor si în consecinŃă a devenit referenŃială si pentru
clasificările teoretice sau doctrinare. Legile privind bugetele de stat
anuale prevăd, din punctul de vedere al destinaŃiei următoarele
categorii principale de cheltuieli bugetare22:
cheltuieli pentru acŃiuni social-culturale vizând învăŃământul de
stat, sănătatea publică, cultură si artă, asistenŃă si protecŃie socială,
precum si activitatea sportivă si de tineret;
cheltuieli pentru apărarea naŃională;
cheltuieli pentru ordinea publică si autorităŃile publice
legislative, judiciare si executive, precum si contribuŃii si cotizaŃii
ale statului la organizaŃiile internaŃionale;
cheltuieli pentru domeniul economic inclusiv transporturi si
comunicaŃii, precum si cercetare stiinŃifică de interes economic;
cheltuieli pentru datoria publică si fonduri bănesti de rezervă si
intervenŃie.
La fiecare dintre aceste destinaŃii principale, cheltuielile bugetare
sunt împărŃite, din punctul de vedere al structurii economice pe alte
două grupe: cheltuieli curente (de personal, pentru materile si servicii,
pentru subvenŃii si transferuri etc.) si cheltuieli de capital (pentru
investiŃii si rezerve de stat).
Factorii de crestere a cheltuielilor publice
Cresterea cheltuielilor publice si implicit a cheltuielilor bugetelor
de stat este prezentată în lucrările de specialitate ca fiind determinată
de mai mulŃi factori si anume: demografici, economici, militari,
privind dezvoltarea serviciilor publice, modernizarea căilor si
mijloacelor de comunicaŃii si altele23.
Factorul demografic determină cresterea cheltuielilor publice
îndeosebi în statele în care sporul populaŃiei pretinde mărirea de la un
an la altul a cheltuielilor pentru învăŃământ si sănătate publică,
locuinŃe, creșterea serviciilor publice etc.
22 I.Gliga, op.cit., p.139.
23 F. Bercea s.a., op. cit., pp. 113-114.
27
Factorul economic influenŃează cresterea cheltuielilor publice în
statele în care prin programe economice guvernamentale se urmăreste
dezvoltarea si modernizarea întreprinderilor din patrimoniul public
care exploatează resursele sau bogăŃiile reale naŃionale, participarea
statului la întreprinderi sau societăŃi mixte, acordarea de subvenŃii
bănesti pentru stârnirea producŃiei si exportului de mărfuri,
desfăsurarea unor acŃiuni de cercetare stiinŃifică în interesul economiei
naŃionale si alte activităŃi asemănătoare.
Factorul militar poate determina atât cresterea ponderată a
cheltuielilor bugetare de stat pentru trebuinŃe normale de îmbunătăŃire
a instruirii militare a cetăŃenilor si de modernizare si perfecŃionare a
armamentului, cât si o crestere uimitoare a cheltuielilor urmărind
sporirea efectivelor si unităŃilor militare, militarizare economiei
naŃionale, ori chiar pregătirea si desfăsurarea de acŃiuni militare sau
războaie.
Factorii modernizării si dezvoltării mijloacelor si căilor de
comunicaŃie, pot fi priviŃi cu influenŃă individuală în cresterea
cheltuielilor publice, ca si asociaŃii cu factorii economici si
demografici datorită cerinŃelor permanente de modernizare a tuturor
transporturilor de persoane si bunuri, de comunicaŃie si informaŃie
publică etc.
Cresterea cheltuielilor bugetului de stat este atrasă în cele mai
multe state contemporene si de deprecierea treptată a monedelor
naŃionale, asociată cu cresterea preŃurilor, tarifelor si salariilor.
Cresterea cheltuielilor bugetare si publice este determinată si de
inflaŃia monetară asociată cu sporirea accelerată si repetată a
preŃurilor, tarifelor si salariilor în conjunctura neprielnică a scăderii
producŃiei de bunuri, a deficitelor bugetare si ale balanŃelor de plăŃi
externe.
De asemenea, cresterea cheltuielilor bugetare este atrasă si de
deprecierea treptată a monedei naŃionale, ca si de inflaŃia monetară
globală, în sensul că priveste atât cuantumul bănesc al fiecărei
categorii de cheltuieli bugetare si publice. Pe îndată ce factorii economici,
militari etc. atrag sporirea numai a anumitor categorii de cheltuieli
bugetare si prin aceasta cresterea totalului cheltuielilor statului.
Dinamica cheltuielilor bugetului de stat si a celor publice mai
interesează si sub alte aspecte decât cresterea cuantumului lor bănesc.
Astfel sunt urmărite ponderea acestor cheltuieli în venitul naŃional ori
28
în produsul intern brut, evoluŃia în timp a cuantumului bănesc al
acestor cheltuieli pe cap de locuitor si altele.
În cele din urmă, dinamica cheltuielilor bugetului de stat
interesează sub aspectele de sporire ori micsorare a categoriilor
principale de cheltuieli, ca si de sporire ori micsorare a speciilor de
cheltuieli, aceste aspecte fiind demonstrative pentru politica financiară
a guvernanŃilor si parlamentarilor din fiecare stat.
INTREBARI:
26. FinanŃarea cheltuielilor instituŃiilor publice
27. Cheltuielile instituŃiilor publice
28. Încheierea exerciŃiului bugetelor instituŃiilor publice
29. Conceptul de cheltuieli publice
30. Clasificarea si compoziŃia cheltuielilor publice
31. Cauzele cresterii cheltuielilor publice
29
CURSUL NR. 5
STRUCTURA CHELTUIELILE BUGETULUI DE STAT
Obiective: informarea studenŃilor despre structura cheltuielilor publice,
cheltuielile bugetare pentru autorităŃile publice
Cuvinte cheie: cheltuieli pentru domeniile economice, cheltuieli bugetare
pentru autorităŃile publice
ConŃinut: pp. 29-37
Întrebări: 32-33
Test: T 5- Î 6
În categoria cheltuielilor repartizate finanŃării autorităŃilor publice
includem:
f) cheltuieli pentru presedenŃia statului
g) cheltuieli pentru autorităŃile legislative
h) cheltuieli pentru autorităŃile judecătoresti
Structura cheltuielilor publice
În literatura de specialitate24s-a afirmat că pentru îndeplinirea
funcŃiilor sale, statul efectuează următoarele cheltuieli:
cheltuieli publice pentru scopuri sociale;
cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare;
cheltuieli militare;
cheltuieli necesare funcŃionării aparatului de stat;
cheltuieli publice cu caracter economic;
alte cheltuieli
Cheltuielile social-culturale sunt determinate de necesităŃile de
instruire sau învăŃământ, asistenŃă medicală, protecŃie socială, cultură
si artă, pe care cetăŃenii nu si le pot împlini sau satisface în mod
individual si particular. Ca atare, aceste necesităŃi sunt considerate
generale, colective sau publice, generatoare a obligaŃiei ce revine
24 D.D.Saguna, P.Rotaru, op.cit., p.195.
30
autorităŃii statale de a organiza satisfacerea lor prin procedeul financiar
al cheltuielilor publice.
Categoria cheltuielilor social-culturale cuprinde cheltuielile pentru
învăŃământ, sănătate, cultură si artă, asistenŃă socială si protecŃie
socială, precum si cele pentru activitate sportivă si de tineret, fiecare
dintre astea cu o lungime determinată de clasificaŃia legală a
cheltuielilor bugetare.
Cheltuielile pentru învăŃământ
Sunt destinate în întâiul rând formelor învăŃământului public si
susŃinerii celui privat prescolar, primar si gimnazial, complementar,
profesional, liceal, postliceal si superior. Totodată, din aceste
cheltuieli sunt finanŃate si alte instituŃii si acŃiuni de învăŃământ,
precum si inspectoratele scolare.
Cheltuielile pentru învăŃământ urmăresc întreŃinerea bănească a
tuturor formelor de învăŃământ concepute ca primordial necesare atât
pentru instruirea generală a cetăŃenilor statului nostru până la gradul de
cultură generală urmărit de învăŃământul din celelalte state europene,
cât si pentru pregătirea profesională si de specialitate considerată
necesară în condiŃiile economico-sociale din statul nostru de asemenea
comparativ cu dezvoltarea si modernizarea învăŃământului profesional
si de specialitate din celelalte state europene.
Cheltuielile bugetare anuale pentru învăŃământ se determină în
raport de programele guvernamentale de dezvoltare si modernizare a
fiecărei forme principale de învăŃământ subordonat necesităŃilor
desprinse din evoluŃia demografică a copiilor ce trebuie instruiŃi, din
evoluŃia necesităŃilor învăŃământului profesional, superior etc. La
întocmirea acestor programe ar trebui să se aibă în vedere că toate
cheltuielile pentru învăŃământ constituie „investiŃii în capital uman”25
cu perspectiva sporirii aportului individual al cetăŃenilor la progresul
întregii societăŃi.
Datorită necesităŃilor actuale de reorganizare a învăŃământului din
statul nostru cu un conŃinut evoluat asemănător celui din statele cu
economie liberal-capitalistă si cu un regim politic democrat, pe lângă
cheltuielile finanŃate prin bugetul Ministerului EducaŃiei si Cercetării
au fost produse fonduri bănesti speciale anuale pentru învăŃământ
25 D.D. Saguna, op. cit., p. 286.
31
alimentate din venituri ale instituŃiilor de învăŃământ - taxe de
admitere, regie de cămin si cantină, taxe de scolarizare de la cetăŃenii
străini, venituri din activitatea de integrare a învăŃământului cu
cercetarea stiinŃifică, producŃia si prestarea de servicii etc.
Cheltuielile pentru sănătate
Sunt destinate întreŃinerii si funcŃionării dispensarelor medicale si
policlinicilor, spitalelor si sanatoriilor, centrelor de recoltare si
conservare a sângelui, staŃiilor de salvare, creselor si leagănelor de
copii, precum si finanŃării acŃiunilor profilactice si antiepidemice, altor
acŃiuni de prevenire a îmbolnăvirilor si accidentelor, cărora li se
alătură cele de educaŃie sanitară a cetăŃenilor.
Categoria cheltuielilor efectuate din bugetul statului nostru pentru
sănătate are o extensie conform concepŃiei de garantare a unei
asistenŃe curative gratuite prin dispensare, policlinici, spitale etc.,
pentru copii, elevi, studenŃi, militari, pensionari si salariaŃii instituŃiilor
si altor unităŃi de stat. În acelasi timp, prin aceste cheltuieli trebuie
create condiŃii evoluate, cât mai moderne, de asistenŃă si tratament
medical cu plată oricăror alte persoane fizice inclusiv străinilor veniŃi
în Ńara noastră ca turisti ori în scop de afaceri patrimoniale.
Cheltuielile pentru cultură si artă
Sunt destinate funcŃionării Ministerului Culturii întreŃinerii si
înzestrării bibliotecii naŃionale, bibliotecilor universitare, muzeelor si
instituŃiilor cultural-artistice subordonate acestui minister. De
asemenea din aceste cheltuieli sunt finanŃate anumite expoziŃii,
publicaŃii si spectacole, studioul de creaŃie cinematografică si alte
acŃiuni culturale si artistice.
InstituŃiile de cultură si artă, cu excepŃia bibliotecilor, realizează si
venituri proprii.
Cheltuielile bugetare pentru asistenŃă si protecŃie socială
Sunt o ramură a cheltuielilor social-culturale care asociază
cheltuielile denumite „pentru asistenŃă socială” cu cheltuielile recente
pentru „protecŃie socială”.
Cheltuieli bugetare pentru asistenŃă socială - conform specificărilor
din bugetul anual al Ministerului Muncii si ProtecŃiei Sociale - sunt
destinate întreŃinerii căminelor de bătrâni si pensionari, căminelor de
32
primire a minorilor, plăŃii alocaŃiei de stat pentru copii, ajutoarelor
pentru mamele cu mulŃi copii, indemnizaŃii de nastere, ajutoarelor
pentru soŃii de militari în termen, pensiilor si ajutoarelor bănesti
acordate invalizilor de război, orfanilor de război si văduvelor de
război, ca si indemnizaŃiile bănesti acordate veteranilor de război, la
care se completează pensiile si ajutoarele acordate eroilor RevoluŃiei din
Decembrie 1989 si urmăsilor acestora.
DistincŃia dintre cheltuielile de asistenŃă socială si cele de protecŃie
socială se menŃine si din punctul de vedere al surselor de acoperire a
lor.
Cheltuielile pentru asistenŃă socială sunt în întregime ale bugetului
de stat, anual prevăzându-se în acest buget sumele de bani necesare
întreŃinerii căminelor de bătrâni si minori, acordării si plăŃii ajutoarelor
bănesti pentru mame cu mulŃi copii, plăŃii pensiilor invalizilo de
război, indemnizaŃiilor etc.
Cheltuielile pentru protecŃia socială a somerilor, conform legii
adoptate în împrejurările actuale de sporire a numărului somerilor în
Ńara noastră26, urmăresc atât acordarea ajutorului bănesc de somaj cât
si finanŃarea unor acŃiuni de calificare si recalificare a somerilor în
meserii căutate pe piaŃa forŃei de muncă în vederea reintegrării
profesionale.
Alăturat cheltuielilor pentru susținerea de somaj si pentru
recalificarea somerilor, din bugetul statului nostru se efectuează
cheltuieli de protecŃie socială a handicapaŃilor, prin intermediul unui
fond bănesc special intitulat „de risc si accident pentru protecŃia
specială a inșilor handicapate”. Din acest fond constituit prin
contribuŃii ale agenŃilor economici si alte surse se acordă ajutoare
bănesti legal prevăzute pentru ființele handicapate, se plătesc
salariile cuvenite persoanelor care îngrijesc pe handicapaŃi care au
nevoie de îngrijire permanentă si se efectuează alte cheltuieli cu
finalitate de protecŃie socială.
Cheltuielile bugetare pentru activitatea sportivă si de tineret
Sunt destinate în debutantul rând organelor centrale administrative de
stat cuprinse în structura organizatorică a Ministerului Tineretului si
Sportului, a cărui menire este de a orienta si sprijini atât activitatea de
26 I.Gliga, op.cit., p.94, apud I.Văcărel s.a., op.cit., pp.134-135.
33
tineret cât si activitatea sportivă adecvat conceptelor recunoscute în
statele moderne evoluate. NecesităŃile bănesti de funcŃionare si
înzestrare ale acestor organe sunt satisfăcute prin finanŃarea integrală
din bugetul statului a cheltuielilor curente (de personal, pentru
materile si servicii) si a cheltuielilor de capital (pentru investiŃiile
programate).
În al doilea rând, prin cheltuielile bugetare pentru activitatea
sportivă si de tineret se acordă anual subvenŃii bănesti asociaŃiilor,
cluburilor sportive, precum si oficiilor judeŃene pentru educaŃie fizică
si sport, între toate acestea apărând si Comitetul Olimpic Român.
Pentru asociaŃii si pentru cluburi sportive, subvenŃiile bugetare se
acordă în ipoteza în care se dovedesc necesare în completarea
fondurilor bănesti confecționate pentru programele proprii si din alte surse
inclusiv sponsorizarea de către alte subiecte de drept.
Cheltuielile bugetare pentru domenii economice
În baza dispoziŃiilor referitoare la cheltuielile bugetare din legile
privind bugetele statului nostru din ultimii ani, pentru domeniul
economic sunt prevăzute cheltuieli cu următoarele destinaŃii specifice
principale:
programele prioritare de cercetare stiinŃifică de interes
economic;
prospecŃiuni si lucrări geologice în vederea descoperirii de
zăcăminte noi;
investiŃii la regiile autonome, întreprinderile si societăŃile cu
capital de stat din toate ramurile si sectoarele economice;
agricultură, silvicultură, ape si mediul înconjurător;
extinderea si întreŃinerea drumurilor si podurilor;
transporturi si comunicaŃii, navigaŃia si aviaŃia civilă;
constituirea rezervei de stat de bunuri substanțe si alte acŃiuni
economice.
Alăturat acestora si îmbinat cu unele dintre aceste cheltuieli sunt
specificate subvenŃiile bănesti ce se oferă din bugetul statului unor
industrii, transporturi etc.
Cu aceste destinaŃii specifice, cheltuielile pentru domeniul
economic inclusiv subvenŃiile ce se acordă din bugetul statului sunt
prevăzute în mod repartizat în bugetele ministerelor, îndeosebi în
bugetele Ministerului Industriei, Ministerului Agriculturii si
34
AlimentaŃiei, Ministerului Transporturilor Lucrărilor Pulice si
Amenajării Teritoriului, Ministerului ComerŃului si Turismului si
Ministerului ComunicaŃiilor.
Din specificările destinaŃiei cheltuielilor pentru domeniul economic
desprinse din bugetele acestor ministere si din specificările clasificaŃiei
cheltuielilor bugetare este remarcabil că fiecare dintre aceste cheltuieli
grupează un număr diferit de specii de cheltuieli. În acest sens cea mai
diversificată este grupa cheltuielilor pentru agricultură, silvicultură,
ape si mediul înconjurător încuprinsul căreia sunt specificate
cheltuielile pentru acoperirea sumelor fixe stabilite la cantităŃile de
seminŃe, combaterea dăunătorilor si bolilor din sectorul vegetal, pentru
reproducŃia si selecŃia animalelor, combaterea epizootiilor,
pentruirigaŃii, desecări si combaterea eroziunii solului, pentru
prevenirea si rezistența inundaŃiilor, pentru colective cadastrale,
silvicultură, gospodărirea apelor, pentru supravegherea si protecŃia
mediului, metrologie si hidrologie, pentru rezervaŃii naturale, alte
acŃiuni, precum si întreŃinerea organelor administrative de stat pentru
agricultură si alimentaŃie, ca si a celor sanitar-veterinare laolaltă cu
unităŃile de asistenŃă‚ sanitar-veterinară. Un alt exemplu, grupa
cheltuielilor pentru transporturi si telecomunicaŃii, navigaŃia si aviaŃia
civilă cuprinde cheltuieli pentru drumuri si poduri, transportul feroviar
si transportul în comun, pentru aviaŃia civilă, navigaŃia civilă,
fabricaŃia si reparaŃii de aeronave, ca si pentru comunicaŃiile de interes
public. În ultima parte dintre categoriile de cheltuieli pentru domeniul
economic sunt cuprinse cheltuielile pentru rezerva de stat si de
mobilizare, pentru unităŃile vamale, pentru diferenŃe nefavorabile la
importuri de bunuri necesare consumului intern, pentru activităŃi de
integrare a învăŃământului superior cu producŃia, proiectarea si
prestarea de servicii si pentru alte acŃiuni sau activităŃi economice.
Referitor la eficienŃa cheltuielilor pentru domeniul economic,
aceasta se apreciază diferit, în primul rând pentru cele de capital sau
investiŃionale, apoi pentru cele privind cercetarea stiinŃifică de interes
economic, pentru acŃiuni care influenŃează producŃia si circulaŃia
mărfurilor, ca si exportul.
Cheltuielile bugetare de capital sau investiŃionale sunt recunoscute
ca fiind de importanŃă deosebită în toate statele deoarece prin
construcŃia unor noi întreprinderi sau unităŃi economice care produc
mărfuri, execută lucrări si prestează transporturi si alte servicii, ca si
35
prin dezvoltarea, retehnologizarea si modernizarea întreprinderilor sau
unităŃilor economice de acest fel existente se obŃin următoarele
rezultate proieminente: sporirea celui mai mare aport la crearea
produsului social si la cresterea venitului naŃional, sporirea locurilor
de muncă si reducerea somajului, cresterea si specializarea bunurilor
necesare consumului si condiŃiilor evoluate de trai ale cetăŃenilor,
precum si sporirea surselor de venituri bănesti ale statului si
cetăŃenilor.
Cheltuielile bugetare privind programele prioritare de cercetare
stiinŃifică de interes economic se apreciază la fel ca în toate statele
contemporane prin prisma rezultatelor acestor cercetări în
perfecŃionarea tehnologiei producŃiei de bunuri materile, paralel si
uneori corelat sau chiar îmbinat cu perfecŃionarea tehnologiilor din
ramuri economice sau de activitate finanŃate prin cheltuielile de capital
prevăzute în bugetele ministerelor si ale unor instituŃii de cercetare
stiinŃifică cu caracter aplicativ.
Dintre celelalte cheltuieli pentru domeniul economic prevăzute în
bugetele anuale ale statului nostru, cheltuielile pentru agricultură,
silvicultură, ape si mediul înconjurător, ca si cheltuielile pentru
drumuri si poduri, transporturi si comunicaŃii, navigaŃia si aviaŃia
civilă sunt efectuate cu destinaŃia legal precizată de către organele
administrative de stat specializate în sectoarele agriculturii,
silviculturii, gospodăririi apelor, drumuri si poduri, transporturi si
comunicaŃii, navigaŃia si aviaŃia civilă. În unele dintre aceste ramuri
sau sectoare economice si de activitate cheltuielile de capital se îmbină
cu cheltuielile curente pentru materii si servicii. De exemplu, la
unităŃile sanitar-veterinare cheltuielile materiale si pentru servicii se
îmbină cu cheltuielile de capital pentru combaterea epizootiilor.
Cheltuielile bugetare pentru autorităŃile publice si pentru apărarea Ńării
În ansamblul cheltuielilor bugetare anuale ale statului nostru,
legile de aprobare a acestor bugete stabilesc distinct cheltuielile pentru
ordinea publică, pentru autorităŃile publice si pentru apărarea Ńării.
Dintre aceste cheltuieli, cele pentru ordinea publică au o destinaŃie
funcŃională identică cu a celor pentru autorităŃile publice întrucât
organele de stat cu atribuŃii de ordine publică si securitate sunt si ele
autorităŃi publice. Ca atare, cheltuielile bugetare pentru ordinea
publică se integrează în categoria cheltuielilor pentru autorităŃile
36
publice, un argument în acest sens fiind si faptul că în cuprinsul
clasificării cheltuielilor publice cu care operează instituŃiile
specializate ale OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite aceste cheltuieli sunt
asociate în întâia dintre categoriile de cheltuieli publice, care este
denumită pentru „servicii publice generale”.
Cheltuielile bugetare pentru autorităŃile publice
Din această categorie de cheltuieli sunt finanŃate în principal
următoarele organe sau autorităŃi:
presedenŃia statului prin bugetul anual distinct;
autorităŃile legislative, prin bugetele distincte ale Senatului si
Camerei DeputaŃilor;
autorităŃile judecătoresti, prin bugete distincte ale Ministerului
JustiŃiei, Ministerul Public si Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;
autorităŃile executive începând cu Guvernul României, ale cărui
cheltuieli sunt finanŃate prin bugetul Secretariatului General al
Guvernului, continuând cu ministerele si celelalte organe
administrative centrale, Comisia NaŃională pentru Statistică,
AgenŃia NaŃională pentru Privatizare, Oficiul NaŃional al
Rezervelor Materiale etc. ale căror cheltuieli sunt prevăzute în
bugetul fiecărui minister si alt organ administrativ central;
organele sau autorităŃile de ordine publică ale căror cheltuieli
sunt finanŃate prin bugetele Ministerului AdministraŃiei si
Internelor si al Serviciului Român de InformaŃii.
Necesitatea si însemnătatea acestei categorii de cheltuieli bugetare
pentru autorităŃile publice sunt în general demonstrate de necesitatea si
importanŃa organelor sau autorităŃilor publice de conducere statală
prezidenŃială, legislative, jurisdicŃionale, executive si de ordine
publică.
Cheltuielile bugetare pentru apărarea Ńării
Cheltuielile bugetare pentru apărarea Ńării sunt deseori denumite
cheltuieli militare iar acestea, în doctrina finanŃelor publice sunt
împărŃite în cheltuieli militare directe si indirecte. Cele directe privesc
întreŃinerea si înzestrarea armatei cu armament si mijloace specifice,
iar cheltuielile militare indirecte sunt cele atrase de consecinŃele
războaielor si au ca obiect plata unor despăgubiri de război, restituirea
creditelor contractate pentru pregătirea si purtarea războaielor, ca si
37
plata pensiilor acordate invalizilor, orfanilor si văduvelor de război.
DestinaŃia cheltuielilor pentru apărare este specificată obisnuit având
în vedere numai cheltuielile militare curente si directe.
În România, cheltuielile pentru apărare sunt destinate întreŃinerii si
înzestrării armatei inclusiv instruirii militare a cetăŃenilor. În cuprinsul
bugetelor anuale ale Ministerului Apărării NaŃionale, pe lângă acestea
sunt prevăzute si cheltuieli de capital sau investiŃionale necesare
apărării naŃionale.
Însemnătatea cheltuielilor bugetare pentru apărarea Ńării se
apreciază prin prisma destinaŃiei lor specifice posedând în vedere si
proporŃia lor în ansamblul cheltuielilor bugetare anuale, cheltuielile
pentru apărare reprezintă între 5% si 15% din totalul cheltuielilor
bugetare anuale.
INTREBARI:
32. IntercondiŃionarea cheltuielilor publice si a cheltuielilor bugetare
33. Structura cheltuielilor publice
38
CURSUL NR. 6
BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
Obiective: informarea studenŃilor despre definiŃia bugetului asigurărilor
sociale de stat, veniturile si cheltuielile bugetare pentru asigurarile sociale
de stat, procedura elaborării si aprobării bugetului asigurarilor sociale de
stat, fondurile banesti speciale in sfera asigurarilor sociale
Cuvinte cheie: bugetul asigurarilor sociale de stat, veniturile si cheltuielile
bugetare pentru asigurarile sociale de stat, procedura elaborării si
aprobării bugetului asigurarilor sociale de stat, fondurile banesti speciale in
sfera asigurarilor sociale
ConŃinut: pp. 38-45
Întrebări: 34-39
Test: T 6 - Î 7
În categoria venituri