ushgrile.MyForum.ro

valsulnorilor · Administrator Data inscrierii: 06/Feb/2010 Mesaje: 133

1
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRAłIE PUBLICĂ
ANUL II 2007/2008 – SEMESTRUL I
OBLIGAłII. CONTRACTE
CUPRINSUL CURSULUI
Capitolul 1. ObligaŃia civilă
1.1. NoŃiunea de obligaŃie
1.2. Clasificarea obligaŃiilor
Capitolul 2. Contractul
1.1. DefiniŃia contractului
1.2. Clasificarea contractelor civile
1.3. CondiŃiile de validitate ale contractelor
1.3.1. Puterea de a contracta
1.3.2. ConsimŃământul părŃii care se obligă
1.3.3. Obiectul contractului
1.3.4. Cauza contractului
1.4. Oferta de a contracta
1.4.1. NoŃiune
1.4.2. Forma ofertei
2
1.4.3. Felurile ofertei de a contracta
1.4.4. CondiŃiile ofertei
1.4.5. ForŃa obligatorie a ofertei
1.5. Promisiunea de vânzare
1.6. Acceptarea ofertei
1.6.1. DefiniŃie
1.6.2. Felurile acceptării ofertei
1.6.3. CondiŃiile acceptării ofertei
1.7. Momentul încheierii contractului
1.7.1. Încheierea contractului între prezenŃi
1.7.2. Încheierea contractului prin corespondenŃă
1.7.3. ImportanŃa momentului încheierii contractului
1.8. Locul încheierii contractului
1.8.1. ImportanŃa locului încheierii contractului
Capitolul 3. Efectele contractului
3.1. NoŃiune si reglementare
3.2. Interpretarea contractului
3.2.1. Regulile generale de interpretare a contractului
3.2.2. Regulile speciale de interpretare a contractului
3.3. Principiile efectelor contractului si excepŃiile de la aceste
principii
3.3.1. Principiul obligativităŃii contractului
3.3.1.1. ExcepŃiile de la principiul obligativităŃii contractului
3.3.2. Principiul relativităŃii efectelor contractului
3.3.2.1. ExcepŃiile de la principiul relativităŃii efectelor
contractului
3.3.3. Principiul opozabilităŃii efectelor contractului
3.3.3.1. ExcepŃia de la principiul opozabilităŃii efectelor
contractului
3.4. Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice
3.4.1. ExcepŃia de neexecutare a contractului
3.4.2. RezoluŃiunea si rezilierea contractului
3.4.3. Riscul contractului
Capitolul 4. Răspunderea contractuală
4.1. NoŃiunea si reglementarea legală
4.2. CondiŃiile acordării de despăgubiri
4.2.1. Prejudiciul
4.2.2. Fapta ilicită
4.2.3. Legătura de cauzalitate între fapta ilicită si prejudiciu
4.2.4. VinovăŃia debitorului
4.2.5. Punerea debitorului în întârziere
4.3. ConvenŃiile de modificare a răspunderii contractuale
4.4. Evaluarea despăgubirilor
4.4.1. Evaluarea judiciară
4.4.2. Evaluarea legală
4.4.3. Evaluarea convenŃională
Capitolul 5. Contractul de vânzare-cumpărare
5.1. NoŃiunea
3
5.2. Reglementarea legală
5.3. Caracterele juridice
5.3.1. Contract consensual
5.3.2. Contract bilateral (sinalagmatic)
5.3.3. Contract cu titlu oneros
5.3.4. Contract comutativ
5.3.5. Contract translativ de proprietate
5.4. CondiŃiile de validitate
5.4.1. Capacitatea părŃilor
5.4.2. ConsimŃământul
5.4.2.1. Promisiunea de vânzare
5.4.2.2. Pactul de preferinŃă
5.4.2.3. Dreptul de preempŃiune
5.5. Obiectul contractului
5.5.1. Lucrul vândut
5.5.1.1. Lucrul să fie în comerŃ
5.5.1.2. Lucrul să existe
5.5.1.3. Lucrul să fie determinat sau determinabil, licit si posibil
5.5.1.4. Lucrul să fie proprietatea vânzătorului
5.5.2. PreŃul
5.5.2.1. PreŃul să fie stabilit în bani
5.5.2.2. PreŃul să fie determinat sau determinabil
5.5.2.3. PreŃul să fie sincer si serios
5.6. Efectele contractului de vânzare-cumpărare
5.6.1. ObligaŃiile vânzătorului
5.6.1.1. Predarea lucrului vândut
5.6.1.2. ObligaŃia de garanŃie
5.6.2. ObligaŃiile cumpărătorului
5.6.2.1. Plata preŃului
5.6.2.2. Luarea în primire a lucrului vândut
5.6.2.3. Suportarea cheltuielilor vânzării
5.7. VarietăŃi de vânzare
5.7.1. Vânzarea cu grămada
5.7.2. Vânzarea pe urmă greutate, număr sau măsură
5.7.3. Vânzarea pe gustate
5.7.4. Vânzarea pe încercate
5.7.5. Vânzarea cu pact de răscumpărare
5.7.6. Vânzarea unei mosteniri
5.7.7. Vânzarea de drepturi litigioase si retractul litigios
Capitolul 6. Contractul de schimb
6.1. NoŃiunea si reglementarea legală
6.2. Caracterele juridice
6.3. Reguli aplicabile
6.4. Schimbul de imobile
Capitolul 7. Contractul de donaŃie
7.1. NoŃiunea si reglementarea legală
7.2. Caracterele juridice
7.3. CondiŃiile de validitate
7.3.1. Valoarea părŃilor
7.3.2. Obiectul contractului
4
7.3.3. CondiŃii de formă
7.4. Principiul irevocabilităŃii donaŃiilor
7.5. Revocabilitatea donaŃiilor între soŃi
7.6. DonaŃiile simulate, indirecte si darurile manuale
7.7. Efectele contractului de donaŃie
7.8. Cauzele legale de revocare a donaŃiilor
Capitolul 8. Contractul de locaŃiune
8.1. NoŃiunea si reglementarea legală
8.2. Caracterele juridice
8.3. CondiŃiile de validitate
8.4. Obiectul contractului
8.4.1. Lucrul închiriat
8.4.2. Chiria
8.5.Efectele contractului de locaŃiune
8.5.1. ObligaŃiile locatorului
8.5.2. ObligaŃiile locatarului
8.6. Contractul de sublocaŃiune si de cesiune a contractului
8.7. Încetarea locaŃiunii
Capitolul 9. Contractul de închiriere a locuinŃei
9.1. NoŃiunea
9.2. Reglementarea
9.3. Caracterele juridice
9.4. Încheierea contractului de închiriere
9.4.1. PărŃile contractante
9.4.2. Forma contractului de închiriere
9.4.3. Obiectul contractului de închiriere
9.4.4. Termenul închirierii
9.5. Efectele contractului de închiriere
9.5.1. ObligaŃiile locatorului
9.5.2. ObligaŃiile locatarului
9.6. Contractul de subînchiriere
9.7. Schimbul de locuinŃe
9.8 Încetarea contractului de închiriere
9.9 SoluŃionarea litigiilor locative
Capitolul 10. Contractul de arendare
10.1. NoŃiunea
10.2. Reglementarea legală
10.3. Caracterele juridice
10.4. CondiŃiile de validitate
10.4.1. PărŃile contractante
10.4.2. Obiectul contractului
10.4.3. Termenul arendării
10.5. Efectele contractului de arendare
10.5.1. ObligaŃiile arendatorului
10.5.2.ObligaŃiile arendasului
10.5. Suportarea riscului în contractul de arendare
10.6. Încetarea contractului de arendare
Capitolul 11. Contractul de antrepriză
11.1. NoŃiunea
11.2. Reglementarea legală
5
11.3. Caracterele juridice
11.4. CondiŃiile de validitate
11.5. Reguli generale privind contractul de antrepriză
11.6. Reguli generale privind antrepriza de construcŃii
Capitolul 12. Contractul de mandat. Mandatul cu reprezentare
12.1. NoŃiunea
12.2. Reglementarea legală
12.3. Caracterele juridice
12.4. CondiŃiile de validitate
12.5. Întinderea mandatului
12.6. Contractul cu sine însusi si dubla reprezentare. Mandatul în interes
comun
12.7. Efectele contractului de mandat
12.8. Încetarea mandatului
12.9. Mandatul scutit de reprezentare
Capitolul 13. Împrumutul de folosinŃă (comodatul)
13.1. NoŃiunea
13.2. Reglementarea legală
13.3. Caracterele juridice
13.4. CondiŃiile de validitate
13.5. Efectele contractului de comodat
13.5.1. ObligaŃiile comodatarului
13.5.2. ObligaŃiile comodantului
13.6. Încetarea contractului de comodat
Capitolul 14. Împrumutul de consumaŃie (propriu-zis)
14.1. NoŃiunea
14.2. Reglementarea legală
14.3. Caracterele juridice
14.4. CondiŃiile de validitate
14.5. Efectele contractului
14.5.1. ObligaŃiile împrumutatului
14.5.2. ObligaŃiile împrumutătorului
14.6. Încetarea contractului de împrumut
Capitolul 15. Contractul de depozit
15.1. NoŃiunea
15.2. Reglementarea legală
15.3. Caracterele juridice
15.4. Felurile contractului de depozit
15.4.1. Depozitul obisnuit (voluntar)
15.4.2. Depozitul necesar
15.4. 3 Depozitul neregulat
Capitolul 16. Contractul de societate civilă
16.1. NoŃiunea
16.2. Reglementarea legală
16.3. Caracterele juridice
16.4. CondiŃiile de validitate
16.5. Domeniul de aplicare
16.6. Încetarea societăŃii civile
6
Capitolul 17. Contractele aleatorii
17.1. Contractul de asigurare
17.1.1. NoŃiunea si reglementarea legală
17.1.2. Caracterele juridice
17.1.3. Clasificarea asigurărilor
17.1.4. PărŃile contractului
17.1.5.ConŃinutul contractului de asigurare
17.1.6.Forma si dovada contractului
17.1.7.Categorii de asigurări
17.1.8. Încetarea contractului de asigurare
17.1. Contractul de rentă viageră
17.2.1. NoŃiunea si reglementarea legală
17.2.2. Caracterele juridice
17.2.3. Obiectul contractului
17.1.4. Efectele contractului
17.2.5.Încetarea contractului
17.2. Contractul de întreŃinere
17.3.1. NoŃiunea
17.3.2. Caracterele juridice
17.3.3. Efectele contractului
17.3. Contractele de joc si prinsoare (pariul)
17.4.1. NoŃiunea
17.4.2. Reglementarea legală
17.4.3. Caracterele juridice
17.4.4. Efectele jocului si prinsorii
Capitolul 18. Contractul de tranzacŃie
18.1. NoŃiunea
18.2. Reglementarea legală
18.3. Caracterele juridice
18.4. CondiŃiile de validitate
18.5. Cauzele de anulare a contractului
18.6. Efectele contractului de tranzacŃie
CURSUL nr. 1
OBLIGAłIA CIVILĂ
NOłIUNEA SI CLASIFICAREA OBLIGAłIILOR
NoŃiunea de obligaŃie civilă
ObligaŃia este acel raport juridic în conŃinutul căruia intră dreptul
subiectului activ, numit creditor, de a cere subiectului pasiv, numit debitor, a
da, a face sau a nu face ceva, sub sancŃiunea constrângerii de stat în caz de
neexecutare de bunăvoie.
Clasificarea obligaŃiilor
ObligaŃiile se pot clasifica în funcŃie de mai numeroase criterii:
7
• Mai târziu izvoare:
1) obligaŃii născute din acte juridice;
2) obligaŃii născute din fapte juridice.
• După obiectul lor:
1) obligaŃii de a da, obligaŃii de a face si obligaŃii de a nu face;
2) obligaŃii constructive si obligaŃii negative;
3) obligaŃii de rezultat sau obligaŃii determinate;
4) obligaŃii de mijloace sau obligaŃii de prudenŃă si diligenŃă.
• După sancŃiunea juridică proprie:
1) obligaŃii civile perfecte;
2) obligaŃii civile imperfecte sau naturale.
• După opozabilitatea lor:
1) obligaŃii obisnuite;
2) obligaŃii reale;
3) obligaŃii opozabile si terŃilor.
Izvoarele obligaŃiilor
Prin izvor de obligaŃii se înŃelege acel fapt juridic – în sens larg – care
dă nastere unui raport juridic obligaŃional. Sunt izvoare de obligaŃii: actele
juridice: contractul si actul juridic unilateral; faptele juridice: faptele juridice
licite si faptele juridice ilicite.
NOłIUNEA SI CLASIFICAREA CONTRACTELOR
DefiniŃia
Potrivit art.942 C. civ., contractul este acordul între două sau mai multe
persoane, pentru a constitui sau a stinge între dânsii raporturi juridice.
În doctrină, contractul este definit ca fiind acordul de voinŃă între două
sau mai multe persoane, prin care se nasc, se modifică sau se sting drepturi
si obligaŃii, anume un raport juridic de obligaŃii.
Clasificarea contractelor
Contractele se clasifică în funcŃie de mai multe criterii.
1. După modul de formare:
- contracte consensuale – acele contracte care se încheie prin simplul acord
de voinŃă al părŃilor; în dreptul nostru, contractele consensuale constituie
regula;
- contracte solemne – acele contracte pentru a căror încheiere valabilă se
cere respectarea unei anumite forme, care, de regulă, este forma autentică;
- contracte reale – acele contracte care se caracterizează prin faptul că pentru
formarea lor manifestarea de voinŃă a părŃilor trebuie să fie urmată de
remiterea materială a lucrului.
2. După conŃinutul lor:
- contracte sinalagmatice – acele contracte care se caracterizează prin
reciprocitatea si interdependenŃa obligaŃiilor;
- contracte unilaterale – acele contracte care dau nastere la obligaŃii numai în
sarcina uneia din părŃi, cealaltă parte având numai calitatea de debitor.
3. După scopul urmărit de părŃi:
- contracte cu titlu oneros – acele contracte la încheierea cărora fiecare parte
urmăreste obŃinerea unui folos patrimonial în schimbul folosului patrimonial
procurat celeilalte părŃi. La rândul lor, astea se subclasifică în : contracte
comutative – acele contracte la încheierea cărora fiecare parte cunoaste atât
existenŃa, cât si întinderea obligaŃiilor; contracte aleatorii – acele contracte la
8
încheierea cărora părŃile cunosc doar existenŃa obligaŃiilor, nu si întinderea
acestora, existând sansa unui câstig sau riscul unei pierderi, care depinde de
un eveniment incert, viitor, alea; contracte cu titlu gratuit – acele contracte la
încheierea cărora o parte procură celeilalte părŃi un folos patrimonial, lipsit de a
urmări obŃinerea, în schimb, a unui folos patrimonial.
Contractele cu titlu gratuit se subsclasifică, la rândul lor, în: contracte
dezinteresate – acele contracte prin care se urmăreste a se procura un folos
patrimonial, fără ca dispunătorul să-si micsoreze patrimoniul; liberalităŃi –
contractele prin care se procură un folos patrimonial prin micsorarea
patrimoniului dispunătorului.
4. După modul de executare:
- contracte cu executare imediată – acele contracte a căror executare se
realizează printr-o singură prestaŃie din partea debitorului;
- contracte cu executare succesivă – acele contracte în care executarea
prestaŃiei se face în timp sub forma unor prestaŃii succesive.
5. După efectele produse:
- contracte constitutive – acele contracte care dau nastere la drepturi si
obligaŃii care nu au existat anterior încheierii lor;
- contracte translative – acele contracte prin care are loc transmiterea unui
drept patrimonial, de la transmiŃător la dobânditor;
- contracte declarative – acele contracte prin care se consolidează un drept
existent anterior.
6. După modul de reglementare:
- contracte numite – acele contracte care au o denumire si reglementare
proprie;
- contracte nenumite – acele contracte care nu au o denumire si reglementare
proprie.
7. După corelaŃiile existente între ele:
- contracte principale – acele contracte care au o existenŃă de sine stătătoare,
soarta lor juridică nedepinzând de soarta altor contracte;
- contracte accesorii – acele contracte care au o soartă juridică dependentă
de alte contracte preexistente.
8. După modul de realizare a acordului de voinŃă:
- contracte negociate – acele contracte prin care părŃile contractante convin
asupra clauzelor contractuale;
- contracte de adeziune – acele contracte care cuprind în conŃinutul lor clauze
prestabilite de una dintre părŃile contractante, cealaltă parte neputând
negocia, având însă opŃiunea de a le accepta, si atunci contractul se încheie,
sau de a nu le accepta;
- contracte obligatorii – acele contracte a căror încheiere este impusă prin
lege.
Încheierea contractului
Oferta de a contracta. Prin aceasta se înŃelege o propunere – scrisă,
verbală sau tacită – făcută în acest scop unei anumite persoane sau
publicului de a încheia un contract în anumite condiŃii. Oferta de a contracta
reprezintă întâia manifestare de voinŃă a consimŃământului si trebuie să
întrunească condiŃiile generale ale acestuia, adaptate însă la specificul ofertei.
Acceptarea ofertei este a doua latură a consimŃământului si reprezintă
un răspuns în care se manifestă acordul cu oferta primită.
9
Momentul încheierii contractului este acela în care acceptarea
întâlneste oferta si este format consimŃământul.
Locul încheierii contractului se determină diferit, după cum încheierea
contractului s-a realizat între prezenŃi, prin telefon sau prin corespondenŃă.
APLICAłII
AlegeŃi varianta/variantele corecte de răspuns:
1. În conŃinutul raportului juridic obligaŃional intră dreptul
subiectului activ, numit creditor, de a cere subiectului pasiv,
numit debitor :
a)să dea
b)să facă
c)să nu facă ceva
Răspuns: a), b), c)
2. După opozabilitatea lor, obligaŃiile se clasifică în:
a)obligaŃii civile perfecte
b)obligaŃii opozabile si terŃilor
c) obligaŃii civile imperfecte sau naturale
Răspuns: b)
3.Contractele consensuale:
a)se încheie prin simplul acord de voinŃă al părŃilor
b)manifestarea de voinŃă a părŃilor trebuie să fie urmată de
remiterea materială a lucrului
c)se caracterizează prin reciprocitatea si interdependenŃa
obligaŃiilor
Răspuns: a)
4. Contractele cu titlu oneros sunt acele contracte:
a) la încheierea cărora fiecare parte urmăreste un folos
patrimonial în schimbul folosului patrimonial procurat
celeilalte părŃi
b) prin care se urmăreste a se procura un folos patrimonial fără
ca dispunătorul să-si micsoreze patrimoniul
c) prin care se procură un folos patrimonial prin micsorarea
patrimoniului dispunătorului
Răspuns: a)
5. După modul de realizare a acordului de voinŃă, contractele se
clasifică în:
a) contracte negociate
b) contracte de adeziune
c) contracte aleatorii
Răspuns: a), b)
10
CURSUL NR. 2
EFECTELE CONTRACTULUI
Prin efectele contractului se înŃeleg drepturile si obligaŃiile civile la care
dă nastere un contract. Determinarea efectelor presupune stabilirea sau
fixarea drepturilor si obligaŃiilor pe care le-a generat, modificat sau stins un
contract.
Determinarea efectelor presupune: dovedirea contractului si
interpretarea clauzelor contractului, după regulile de interpretare cuprinse în
Codul civil în capitolele referitoare la interpretarea convenŃiilor, contracte sau
convenŃii si diferite moduri prin care se dobândeste proprietatea.
Principiul obligativităŃii contractului
Acest principiu este reglementat în art.969 alin.1 C. civ., conform căruia
convenŃiile legal făcute au putere de lege între părŃile contractante. De la
acest principiu există excepŃii care trebuie să fie expres prevăzute în lege sau
contract, cum ar fi: denunŃarea unilaterală a contractului, reglementată în
materia contractului de închiriere fără termen, a contractului de mandat si a
contractului de depozit.
Principiul relativităŃii efectelor contractului
Acest principiu poate fi definit ca regula potrivit căreia contractul
produce efecte numai faŃă de părŃile contractante, el neputând să profite sau
să dăuneze altor persoane. ExcepŃia veritabilă de la acest principiu este stipulaŃia
pentru altul sau contractul în folosul unei terŃe persoane. Contractul în folosul
unei terŃe persoane este acel contract prin care o persoană – numită
promitent – se obligă faŃă de altă persoană – numită stipulat – să dea, să facă
sau să nu facă ceva în folosul unei persoane străine de această convenŃie –
numită terŃ beneficiar.
Principiul opozabilităŃii contractului
Opozabilitatea reprezintă modul de a defini obligativitatea contractului
în raport cu terŃii. Aceasta înseamnă că indiferent ce contract se impune terŃilor ca o
realitate juridică, ce nu poate fi ignorată. ExcepŃia de la acest principiu apare
în cazul în care un terŃ va fi îndreptăŃit să ignore
existenŃa unui contract si, pe cale de consecinŃă, a drepturilor si obligaŃiilor
născute din acesta.
O astfel de excepŃie este simulaŃia, operaŃiune juridică în care, printr-un
contract aparent – public, ostensibil -, dar mincinos, nereal, se elaborează o altă
situaŃie juridică decât cea stabilită printr-un contract ascuns, dar adevărat –
contraînscrisul.
Pentru a ne găsi în prezenŃa simulaŃiei este necesar ca actul secret să
fie încheiat concomitent sau, eventual, cândva de încheierea contractului
aparent.
SimulaŃia se poate înfăŃisa în trei forme: contractul fictiv; contractul
deghizat; contractul prin interpunere de persoană.
11
Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice
ExcepŃia de neexecutare a contractului
ExcepŃia de neexecutare a contractului este un mijloc de apărare aflat
la dispoziŃia uneia din părŃile contractului sinalagmatic, în cazul în care i se
pretinde executarea obligaŃiei ce-i incumbă, fără ca porțiunea care pretinde
această executare să-si execute propria obligaŃie.
Nu există în Codul civil o reglementare de principiu a excepŃiei de
neexecutare, dar există aplicaŃii ale sale în materie de vânzare, schimb si
depozit neremunerat.
RezoluŃiunea si rezilierea contractului
RezoluŃiunea contractului este o sancŃiune a neexecutării culpabile a
contractului sinalagmatic cu executare imediată, constând în desfiinŃarea
retroactivă a acestuia si repunerea părŃilor în situaŃia anterioară. Temeiul
juridic al rezoluŃiunii îl reprezintă art.1020 C. civ.
RezoluŃiunea este de două feluri: judiciară si convenŃională.
Rezilierea se aplică în cazul neexecutării culpabile a unor contracte
sinalagmatice cu executare succesivă si face să înceteze efectele contractului
numai pentru viitor.
Riscul contractului
Riscul contractului este o consecinŃă a neexecutării contractului ca
urmare a unei imposibilităŃi fortuite, adică a unei cauze independente de orice
culpă a vreuneia dintre părŃi.
În contractul sinalagmatic, riscul îl suportă debitorul obligaŃiei imposibil
de executat, în sensul că, neputând să-si execute propria obligaŃie, dintr-un
motiv de forŃă majoră sau caz fortuit, el nu poate pretinde celeilalte părŃi să-si
execute obligaŃia.
În Codul civil nu există dispoziŃii de principiu privind riscul contractului,
dar sunt aplicaŃii ale acestui efect specific în materia contractului de locaŃiune
si a contractului de antrepriză.
În cazul contractelor translative de proprietate, regula consacrată în
legislaŃie este aceea că riscul contractului îl suportă partea care avea calitatea
de proprietar în momentul pieirii fortuite a lucrului – res perit domino.
APLICAłII
1.Efectele contractului sunt guvernate de principiile:
a) obligativităŃii
b) relativităŃii
c) opozabilităŃii
Răspuns: a), b), c)
2.Potrivit principiului obligativităŃii contractului:
a) contractul produce rezultate numai faŃă de părŃile contractante
b) convenŃiile legal făcute au putere de lege între părŃile
contractante
c) reprezintă modul de a defini obligativitatea contractului în
raport cu terŃii
Răspuns: a)
12
3. DenunŃarea unilaterală a contractului, ca excepŃie de la principiul
obligativităŃii contractului, este reglementată în materia:
a) contractului de închiriere minus termen
b) contractului de mandat
c) contractului de depozit
Răspuns: a), b), c)
4. ExcepŃia adevărată de la principiul relativităŃii efectelor contractului este:
a) denunŃarea unilaterală a contractului
b) simulaŃia
c) stipulaŃia pentru altul sau contractul în folosul unei terŃe
persoane
Răspuns: c)
5. Pentru a ne găsi în prezenŃa simulaŃiei este necesar ca actul secret,
contraînscrisul, să fie încheiat:
a) posterior încheierii contractului public
b) anterior încheierii contractului public
c) concomitent încheierii contractului public
Răspuns: b), c)
CURSUL NR. 3
RĂSPUNDEREA CONTRACTUALĂ
NoŃiunea
Răspunderea contractuală este definită ca fiind obligaŃia debitorului de a
repara pecuniar prejudiciul cauzat creditorului său prin neexecutarea,
executarea neadecvată ori cu întârziere a obligaŃiilor născute dintr-un
contract valabil încheiat.
Categorii de despăgubiri
Despăgubirile sau daunele – interese sunt de două feluri:
• despăgubiri compensatorii, care reprezintă echivalentul
prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea desăvârșită sau
parŃială a obligaŃiei;
• despăgubiri moratorii, care reprezintă echivalentul prejudiciului
suferit de creditor ca urmare a executării cu întârziere a obligaŃiei.
Aceste despăgubiri se pot cumula cu executarea în natură a
obligaŃiei, spre deosebire de despăgubirile compensatorii care au
rolul de a înlocui executarea în natură.
În Codul civil este reglementată distinct răspunderea civilă delictuală, iar
răspunderea contractuală este tratată la efectele obligaŃiilor, împreună cu
despăgubirile, astfel că în doctrină se afirmă că despăgubirile reprezintă unul
dintre aspectele posibile ale executării obligaŃiei contractuale prin echivalent
atunci îndată ce nu este posibilă executarea în natură.
CondiŃiile răspunderii contractuale
Din analiza textelor Codului civil, rezultă că pentru existenŃa răspunderii
contractuale trebuie să fie întrunite următoarele condiŃii:
• fapta ilicită care constă în neexecutarea obligaŃiilor contractuale
asumate de debitor;
13
• existenŃa unui prejudiciu în patrimoniul creditorului;
• existenŃa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită a debitorului
si prejudiciul creditorului;
• vinovăŃia debitorului.
Evaluarea despăgubirilor
Evaluarea judiciară
Modalitatea evaluării despăgubirilor de către instanŃa de judecată este
reglementată de art. 1084-1086 Cod civil:
• la stabilirea despăgubirilor, instanŃa de judecată va avea în vedere
atât pierderea efectiv suferită cât si câstigul pe care creditorul nu
l-a putut realiza;
• în principiu, debitorul va fi obligat să repare numai prejudiciul
previzibil la momentul încheierii contractului;
• debitorul este obligat să repare numai prejudiciul direct, care se
află în legătură cauzală cu faptul care a determinat neexecutarea
contractului.
Evaluarea legală
Evaluarea legală există în cazul prejudiciului suferit de creditor pentru
neexecutarea unei obligaŃii cuprinzând ca obiect o sumă de bani.
Astfel, conform art. 1088 Cod civil, „la obligaŃiile care de obiect au o
sumă oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât
dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerŃ, de
fidejusiune, de societate. Aceste daune – interese se cuvin fără ca creditorul
să fie Ńinut a justifica vreo pagubă; nu sunt debite decât din ziua cererii în
judecată, afară de cazurile în care , după lege, dobânda curge de drept.”
Evaluarea convenŃională
Un alt mod de evaluare a daunelor – interese este evaluarea creată prin
convenŃia părŃilor. Acest lucru se realizează prin inserarea în contract a unei
clauze numită clauză penală.
Clauza penală este definită ca fiind acea convenŃie accesorie prin care
părŃile determină anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca
urmare a neexecutării, executării cu întârziere sau necorespunzătoare a
obligaŃiei de către debitorul său.
APLICAłII
AlegeŃi varianta/variantele corecte de răspuns:
1. Pentru existenŃa răspunderii contractuale trebuie să fie întrunite
următoarele condiŃii:
a) fapta ilicită care constă în neexecutarea obligaŃiilor contractuale
asumate de debitor;
b) existenŃa unui prejudiciu în patrimoniul creditorului;
c) existenŃa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită a debitorului si
prejudiciul creditorului;
d) vinovăŃia debitorului.
Răspuns: a), b), c), d)
14
2. Debitorul este pus de drept în întârziere în următoarele cazuri:
a) în cazurile determinate de lege, de câte ori legea face să curgă de
drept dobânda, care Ńine loc de daune- interese la obligaŃiile ce au ca obiect
sume de bani;
b) când părŃile au convenit expres că debitorul este în întârziere la
împlinirea termenului;
c) când obligaŃia, prin natura sa, putea fi îndeplinită într-un termen
determinat, pe care debitorul l-a lăsat să expire privat de să-si execute obligaŃia;
Răspuns: a), b)
3. Punerea în întârziere a debitorului cauzează următoarele efecte
juridice:
a) de la data punerii în întârziere debitorul datorează daune –interese
moratorii;
b) din acest moment creditorul este îndreptăŃit să pretindă daune-interese
compensatorii;
c) când obligaŃia constă în a da un bun individual determinat, ca consecință al
punerii în întârziere, riscul se strămută asupra debitorului.
Răspuns: a), b), c)
4. În cazul evaluării judiciare:
a) la stabilirea despăgubirilor, instanŃa de judecată nu va avea în vedere
decât pierderea efectiv suferită nu si câstigul pe care creditorul nu l-a
putut realiza;
b) în principiu, debitorul va fi obligat să repare numai prejudiciul
previzibil la momentul încheierii contractului;
c) debitorul este obligat să repare numai prejudiciul direct, care se află
în legătură cauzală cu faptul care a determinat neexecutarea
contractului.
Răspuns: b), c)
CURSUL NR. 4
CONTRACTUL DE VÂNZARE – CUMPĂRARE
NoŃiunea
Vânzarea – cumpărarea este un contract prin care vânzătorul transmite
dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui bun al său
cumpărătorului, care se obligă în schimb, să plătească un preŃ.
Reglementarea legală
Contractul de vânzare – cumpărare este reglementat, în principal, pe
planul dreptului intern, în Codul civil (art. 1294-1404).
Caracterele juridice
Contractul de vânzare-cumpărare are următoarele caractere juridice:
• contract consensual;
• contract bilateral (sinalagmatic);
• contract cu titlu oneros;
• contract comutativ;
• contract translativ de proprietate;
15
CondiŃiile de validitate
Potrivit art. 948 Cod civil, condiŃiile esenŃiale pentru validitatea unei
convenŃii sunt:
- posibilitatea de a contracta
- consimŃământul valabil al părŃilor
- obiectul determinat
- o pricină licită
Capacitatea părŃilor contractante
Vânzarea – cumpărarea fiind un act de dispoziŃie, atât vânzătorul cât si
cumpărătorul trebuie să aibă capacitate de exerciŃiu completă la momentul
încheierii contractului.
Pentru ființele juridice regula capacităŃii este subordonată
principiului specialităŃii reglementat în art. 34 din Decretul nr. 31/1954.
IncapacităŃi speciale de a vinde si de a cumpăra
- vânzarea între soŃi este interzisă (art. 1307 Cod civil);
- tutorii nu pot cumpăra bunurile persoanelor de sub tutela lor cât timp
socotelile definitive ale tutelei n-au fost date si primite (art.1308 pct. 1 Cod
civil);
-mandatarii, atât convenŃională, cât si legali, împuterniciŃi a vinde un
lucru nu pot să-l cumpere(art. 1308 pct. 2 Cod civil);
- persoanele ce administrează bunuri ce aparŃin statului, comunelor,
oraselor, municipiilor sau judeŃelor, nu pot cumpăra bunurile aflate în
administrarea lor ( art.1308 pct.3 Cod civil);
- funcŃionarii publici nu pot cumpăra bunurile statului sau unităŃilor
administrativ-teritoriale care se vând prin mijlocirea lor (art. 1308 pct. 4 Cod
civil);
- judecătorii, procurorii si avocaŃii nu pot ajunge cesionari (cumpărători)
de drepturi litigioase care sunt de competenŃa CurŃii de Apel în a cărei
circumscripŃie îsi exercită funcŃia sau profesia (art. 1309 Cod civil); iar în cazul
judecătorilor de la Curtea ConstituŃională, Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie si
al procurorilor de la Parchetul general de pe aproape Înalta Curte de CasaŃie si
JustiŃie, interdicŃia se întinde pe tot teritoriul Ńării;
- persoanele insolvabile nu pot cumpăra bunurile imobile care se vând
prin licitaŃie publică (art. 535 Cod proc.civilă).
- membrii formelor asociative de utilizare si exploatare a terenurilor
forestiere restituite oamenilor îndreptăŃite, aflaŃi în devălmăsie sau
indiviziune, nu pot înstrăina propriile cote – părŃi unor persoane din afara
acestora (art. 28 alin. 6 din Legea nr. 1/2000 modificată prin Legea nr.
247/2005.
ConsimŃământul
Antecontractul de vânzare – cumpărare
Promisiunea de vânzare este un antecontract care dă nastere unui
drept de creanŃă, una dintre părŃi deținând o obligaŃie de a face faŃă de cealaltă
parte – să vândă în viitor un anumit bun -, iar beneficiarul promisiunii are un
drept de opŃiune, în sensul de a cumpăra sau nu bunul.
Spre deosebire de oferta de a contracta, care este un act juridic
unilateral, în cazul promisiunii de vânzare, o persoană primeste promisiunea
proprietarului de a vinde acel bun, rezervându-si dreptul de a-si manifesta
ulterior consimŃământul de a cumpăra bunul.
16
Promisiunea de vânzare poate fi nu numai unilaterală, ci si bilaterală –
de a vinde si cumpăra – în ipoteza în care ambele părŃi se obligă să încheie în
viitor, la preŃul stabilit, contractul de vânzare – cumpărare.
Astfel, printr-un înscris sub semnătură privată se va poate constata
doar existenŃa unui antecontract de vânzare – cumpărare, iar din aceste
antecontract ia nastere obligaŃia părŃilor de a face tot ce este necesar pentru
ca înstrăinarea să aibă loc. Dacă promitentul – vânzător nu îsi respectă
obligaŃia si vinde lucrul unei alte persoane, beneficiarul – cumpărător nu poate
cere predarea lucrului, deoarece nu a devenit proprietar, iar vânzarea
încheiată cu altă persoană este – sub rezerva fraudei la lege – este valabilă.
În această situaŃie, beneficiarul – cumpărător nu poate cere decât daune –
interese. Dacă lucrul se mai găseste în patrimoniul vânzătorului si nu există
alte impedimente legale, oricare dintre părŃile antecontractului de vânzare –
cumpărare poate cere instanŃei de judecată, alternativ:
- acordarea de daune – interese;
- obligarea promitentului, sub sancŃiunea daunelor cominatorii, la
încheierea contractului;
- pronunŃarea, în baza art. 1073 si 1077 Cod civil a unei hotărâri care
să Ńină loc de contract de vânzare – cumpărare.
Obiectul contractului
Lucrul vândut
Pentru ca vânzarea să fie valabilă, lucrul vândut trebuie să
îndeplinească următoarele condiŃii:
- lucrul să fie în comerŃ (în circuitul civil). Nu pot forma obiectul
contractului de vânzare – cumpărare lucrurile care corespunzător legii nu sunt în
comerŃ (bunurile inalienabile);
- bunul să fie determinat sau determinabil;
- lucrul vândut să existe în momentul încheierii contractului sau să
poată exista în viitor;
- vânzătorul trebuie să fie proprietarul lucrului
PreŃul
PreŃul reprezintă obiectul prestaŃiei cumpăîrătorului în schimbul lucrului
transmis de vânzător, în lipsa căruia vânzarea este lovită de nulitate absolută.
Ca element esenŃial de validitate a vânzării, preŃul trebuie să
întrunească următoarele condiŃii:
- preŃul trebuie să fie stabilit în bani;
- preŃul trebuie să fie determinat sau determinabil;
- preŃul trebuie să fie sincer si serios.
Efectele contractului de vânzare – cumpărare
ObligaŃiile vânzătorului
Vânzătorul are două obligaŃii principale:
1. să predea lucrul vândut;
2. să-l garanteze pe cumpărător contra evicŃiunii si contra viciilor.
ObligaŃiile podoabe ale vânzătorului sunt:
- conservarea lucrului până la predare;
17
- suportarea cheltuielilor de radiere a inscripŃiilor ipotecare sau a altor
garanŃii reale.
ObligaŃiile cumpărătorului
Cumpărătorul are două obligaŃii principale:
1. de a plăti preŃul;
2. de a lua în primire lucrul vândut.
În afara acestor obligaŃii, cumpărătorul are si obligaŃia de a suporta
cheltuielile vânzării, dacă nu s-a însușit altfel în contract.
APLICAłII
AlegeŃi varianta corectă de răspuns:
1. Contractul de vânzare – cumpărare prezintă următoarele caractere
juridice:
a) contract sinalagmatic;
b) contract cu titlu oneros;
c) contract aleatoriu.
Răspuns: a), b)
2. De regulă, vânzarea este un contract:
a) solemn;
b) real;
c) consensual.
Răspuns: c)
3. CondiŃiile de validitate ale contractului de vânzare – cumpărare
privesc:
a) consimŃământul;
b) tăria părŃilor;
c) obiectul contractului.
Răspuns: a), b), c)
4. Lucrul vândut trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:
a) să fie în comerŃ (în circuitul civil);
b) să existe;
c) să fie sincer si serios.
Răspuns: a), b)
5. Nu pot forma obiect al contractului de vânzare – cumpărare:
a) drepturile personale nepatrimoniale;
b) drepturile patrimoniale cu caracter strict personal;
c) drepturile prevăzute de lege ori contractate intuitu personae.
Răspuns: a), b), c)
18
CURSUL NR. 5
CONTRACTUL DE DONAłIE
NoŃiunea
Conform art. 801 Cod civil, donaŃiunea este un act de liberalitate prin
care donatorele dă irevocabil un lucru donatarului care-l primeste.
În doctrină, donaŃia este definită ca fiind un contract prin care una
dintre părŃi, donatorul, îsi manifestă intenŃia liberală (animus donandi) prin
care îsi micsorează, în mod irevocabil, propriul patrimoniu cu un drept real
sau de creanŃă, excluzând a urmări să, primească ceva în schimb.
Reglementare legală
Contractul de donaŃie este reglementat în Codul civil, precum si în alte
acte normative, cum ar fi Legea nr. 246/2005 pentru aprobarea OrdonanŃei
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaŃii si fundaŃii.
Caracterele juridice
Contractul de donaŃie conține următoarele caractere juridice:
- contract unilateral;
- contract cu titlu gratuit;
- contract solemn, cu excepŃia darurilor manuale care se încheie
în mod valabil prin tradiŃiune;
- contract translativ de proprietate.
CondiŃiile de fond
Pentru a fi valabil încheiată, donaŃia trebuie să îndeplinească condiŃiile
de fond prevăzute de art. 948 Cod civil.
IncapacităŃile la încheierea contractului de donaŃie sunt expres si
limitativ prevăzute de lege.
IncapacităŃi de a dispune prin donaŃii
Sunt incapabili absolut de a dispune de bunurile lor prin donaŃie, minorii
si persoanele puse sub interdicŃie, sub sancŃiunea nulităŃii absolute a actului
încheiat.
IncapacităŃi de a primi donaŃii
Sunt incapabili absolut de a primi donaŃii persoanele fizice
neconcepute si persoanele juridice care nu au dobândit personalitate juridică.
Sunt incapabili relativ de a primi donaŃii medicii si farmacistii de la
persoanele tratate pentru boli care au produs decesul acestora, preoŃii care lau
asistat pe bolnav, surdo – mutul care nu stie să scrie, care poate accepta
valabil o donaŃie numai cu asistarea unui curator special numit de autoritatea
tutelară.
Persoanele juridice pot primi donaŃii dacă dreptul care face obiectul
donaŃiei corespunde scopului stabilit în statut.
Potrivit art. 7 din Legea nr. 213/1998, bunurile donate care urmează să
intre în domeniul public al statului sau unităŃilor administrativ – teritoriale, se
acceptă de Guvern sau de Consiliul judeŃean sau local.
19
ConsimŃământul
ConsimŃământul, ca element de validitate al contractului, trebuie să nu
fie dat prin eroare, smuls prin violenŃă sau surprins prin dol.
În materie de liberalităŃi, vicierea consimŃământului se face, de regulă,
prin dol, care se manifestă sub forma captaŃiei sau sugestiei.
Obiectul contractului
Contractul de donaŃie poate avea ca obiect bunuri mobile si imobile
care se află în circuitul civil, sunt determinate sau determinabile, posibile,
licite, care există sau pot să existe în viitor.
Principiul irevocabilităŃii
DonaŃia este irevocabilă, în raport de prevederile art. 801 Cod civil.
În materia donaŃiei, irevocabilitatea este specială deoarece priveste nu
numai efectele contractului, dar si natura acestuia.
De la acest principiu există o excepŃie, reglementată în art. 937 Cod
civil, care priveste revocarea donaŃiilor între soŃi.
CondiŃiile de formă
DonaŃia este un contract solemn, iar nerespectarea siluetei autentice se
sancŃionează cu nulitatea absolută a contractului.
În doctrină si jurisprudenŃă sunt recunoscute următoarele donaŃii pentru
care nu se impune formalismul dispoziŃiilor art. 813 Cod civil, considerate
excepŃii de la principiul solemnităŃii donaŃiilor, respectiv:
- donaŃiile deghizate
- donaŃiile indirecte
- darurile manuale
DonaŃia deghizată este o donaŃie simulată care, sub aparenŃa uni
contract cu titlu oneros, ascunde natura gratuită a unui contract secret.
DonaŃiile indirecte sunt liberalităŃi realizate pe calea unui alt act juridic,
diferit de contractul de donaŃie, cele mai utilizate în acest scop fiind renunŃarea
la un drept, remiterea de datorie si stipulaŃia în favoarea unei terŃe persoane.
Darul manual este o donaŃie concepută prin tradiŃiunea (remiterea
materială) a bunului mobil corporal, transmis de la dispunător la gratificat, pe
baza acordului de voinŃă al părŃilor contractante.
Efectele contractului de donaŃie
Principalul concluzie al contractului de donaŃie este transmiterea dreptului
de proprietate cu privire la bunul care formează obiectul contractului, de la
donator la donatar.
Donatorul are obligaŃia să predea bunul donat donatarului.
Donatorul nu are nicio obligaŃie decât în cazul donaŃiei cu sarcini,
respectiv de a executa sarcina.
Cauzele legale de revocare a donaŃiilor
În principiu, donaŃiile sunt irevocabile.
De la acest principiu sunt cunoscute două excepŃii: donaŃiile între soŃi si
donaŃiile de bunuri viitoare.
Art. 829 Cod civil prevede alte trei situaŃii în care donaŃia se revocă,
apreciate ca fiind cauze legale de revocare a donaŃiei, respectiv:
20
- revocarea donaŃiei pentru neexecutarea sarcinii;
- revocarea donaŃiei pentru ingratitudine;
- revocarea donaŃiei pentru nasterea unui copil.
APLICAłII
1.Caracterele juridice ale contractului de donaŃie sunt:
a)revocabilitatea;
b)caracterul translativ de proprietate;
c) solemnitatea.
Răspuns: b), c)
2.Nu pot încheia contract de donaŃie, în excepție de donatori:
a)minorii;
b)persoanele puse sub interdicŃie;
c)medicii si farmacistii.
Răspuns: a), b)
3. IncapacităŃile de a primi prin donaŃie se referă la:
a) persoanele fizice neconcepute;
b) minorii;
c) persoanele puse sub interdicŃie.
Răspuns: a), b), c)
4. Este nulă donaŃia:
a. când este făcută sub condiŃie pur potestativă;
b. donaŃia care impune donatarului plata datoriilor pe care
donatorul le-ar contracta în viitor si a căror valoare n-a fost
specificată prin actul de donaŃie;
c. în cazul în care donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de
un bun sau de o sumă determinată din bunurile dăruite, chiar
dacă donatorul moare fără a fi dispus de ele.
Răspuns: a), b), c)
5. Darul manual reprezintă o categorie de donaŃie pentru validitatea
căreia se cer următoarele elemente:
a. acordul de voinŃă pentru a transfera si dobândi un drept cu titlu
gratuit;
b. tradiŃiunea, predarea efectivă si reală a bunului dăruit;
c. forma solemnă a contractului de donaŃie.
Răspuns: a), b)
CURSUL NR. 6
CONTRACTUL DE LOCAłIUNE
NoŃiune
Conform art. 1411 Cod civil, locaŃiunea este un contract prin care o
persoană, numită locator, pune la dispoziŃia unei alte persoane, numită
locatar, folosinŃa temporară a unui bun, în schimbul unei sume de bani,
numită chirie.
21
Reglementarea legală
În principiu, contractul de locaŃiune este reglementat în art. 1410 –
1490 Cod civil.
Caracterele juridice
LocaŃiunea deține următoarele caractere juridice:
- contract consensual
- contract bilateral (sinalagmatic)
- contract cu titlu oneros
- contract comutativ
- contract cu executare succesivă
- contract translativ de folosinŃă
Capacitatea părŃilor
În contractul de locaŃiune, locatorul poate fi o persoană fizică sau
juridică, titulara unui drept real care oferă dreptul de folosinŃă asupra
bunului ce formează obiectul contractului, cum ar fi proprietarul, uzufructuarul,
locatarul principal.
Obiectul contractului
Lucrul transmis în folosinŃă
Lucrul transmis în folosinŃă poate fi un bun mobil, imobil, corporal sau
incorporal, care nu trebuie să se distrugă sau să se consume prin folosinŃă.
Pot forma obiect al locaŃiunii si bunurile viitoare, cu excepŃia bunurilor
dintr-o mostenire nedeschisă.
Chiria
Chiria este preŃul plătit de locatar pentru folosinŃa lucrului închiriat si se
stabileste, prin acordul părŃilor, de regulă în bani, global sau pe unităŃi de
timp.
Chiria trebuie să fie determinată sau determinabilă, sinceră si serioasă.
Efectele contractului de locaŃiune
ObligaŃiile locatorului
Pentru a asigura folosinŃa lucrului, locatorul este obligat să predea si să
menŃină lucrul în situație de întrebuinŃare, să-l garanteze pe locatar de
tulburările provenite din propria sa faptă, de la terŃi si din viciile lucrului.
ObligaŃia de garanŃie
În virtutea obligaŃiei de garanŃie (art. 1420 pct. 3 Cod civil), locatorul
răspunde de tulburările provenind:
din propria faptă;
de la terŃi;
din viciile lucrului.
Tulburarea folosinŃei provenind din propria faptă
Locatorul este obligat să se abŃină de la absolut orice fapt personal, care ar avea
drept consecinŃă tulburarea în folosinŃa lucrului, tulburare de fapt sau de
drept.
22
Potrivit art. 1424 Cod civil, locatorul nu poate în cursul locaŃiunii să
schimbe forma lucrului închiriat, prin transformarea materială a lucrului sau
prin schimbarea destinaŃiei.
Tulburarea folosinŃei provenind din fapta unui terŃ
Dacă tulburarea provine de la un terŃ, se va distinge după cum este
vorba de o tulburare de fapt sau o tulburare de drept.
Potrivit art. 1426 Cod civil, locatorul nu răspunde de tulburarea cauzată
prin faptul unui terŃ care nu invocă un drept asupra lucrului, pentru că locatarul
se poate apăra singur prin intermediul acŃiunilor posesorii.
Dacă locatarul este tulburat în folosinŃa lucrului prin exercitarea de către
un terŃ a unui drept real (de proprietate, de uzufruct, de folosinŃă), locatorul
răspunde pentru pierderea sau reducerea folosinŃei, chiar dacă dreptul
invocat de terŃ nu a fost confirmat în justiŃie, dar a împiedicat folosinŃa
locatarului. Într-o întocmai situaŃie, locatarul este îndreptăŃit să solicite
rezilierea contractului cu daune – interese sau o micsorare a chiriei
proporŃională cu pierderea parŃială a folosinŃei si daune – interese (art. 1427 si
1428 Cod civil).
Tulburarea folosinŃei provenind din viciile lucrului
Potrivit art. 1422 Cod civil, locatarul trebuie să fie garantat pentru toate
stricăciunile si viciile lucrului închiriat ori arendat, ce-i împiedică
întrebuinŃarea.
PărŃile pot să modifice prin acordul lor obligaŃia de garanŃie, în sensul
agravării, limitării sau înlăturării ei.
ObligaŃiile locatarului
ObligaŃia de întrebuinŃare a lucrului potrivit destinaŃiei sale
Potrivit art. 1429 Cod civil, locatarul trebuie să întrebuinŃeze lucrul
închiriat ca un bun proprietar si numai la destinaŃia determinată prin contract,
ceea ce înseamnă că destinaŃia lucrului închiriat nu poate fi schimbată decât
cu acordul locatorului.
Locatarul are obligaŃia să efectueze reparaŃiile mici, numite reparaŃii
locative, ca de pildă si lucrări de mică însemnătate, cum ar fi: instalarea de aer
condiŃionat, instalarea unui sistem de alarmă.
ObligaŃia de plată a chiriei
Conform art. 1429 pct. 2 Cod civil, locatarul este obligat să plătească
chiria la termenele stabilite în contract.
Plata chiriei se face la domiciliul debitorului, iar în cazul nerespectării
acestei obligaŃii, locatorul poate să aleagă între:
• să ceară executarea silită;
• să ceară rezilierea contractului;
• să invoce excepŃia de neexecutare a contractului, dacă nu a
predat lucrul.
ObligaŃia de restituire a lucrului
După încetarea locaŃiunii, locatarul trebuie să restituie lucrul în dispoziția în
care a fost predat conform inventarului făcut, cu precizarea că prin inventar se
înŃelege orice act de constatare a stării în care s-a aflat lucrul la predare.
Dacă părŃile nu au încheiat un inventar, se prezumă că lucrul s-a
predat în stare bună, această prezumŃie fiind relativă.
23
Răspunderea pentru incendiu
ObligaŃia de a întreŃine lucrul si de a restitui lucrul în starea primită îl face
răspunzător pe locatarul unei clădiri de toate pagubele pricinuite clădirii de
incendiu, dacă nu va dovedi că incendiul a provenit din caz fortuit, forŃă
majoră sau dintr-un defect de construcŃie ori prin comunicarea focului (fără
greseala sa), de la o casă vecină.
Apărarea împotriva uzurpărilor
Potrivit art. 1433 Cod civil, locatarul este obligat să aducă la cunostinŃa
locatorului, în timp util, orice uzurpare încercată de un terŃ asupra lucrului,
pentru a apăra lucrul închiriat.
Prin uzurpare se înŃelege orice încălcare provenită de la un terŃ asupra
proprietăŃii sau posesiei lucrului dat în locaŃiune.
Contractul de sublocaŃiune si de cesiune a contractului
Potrivit art. 1418 Cod civil si având în vedere că locaŃiunea nu este, în
principiu, un contract intuitu personae, locatarul are dreptul de a subînchiria
sau cesiona dreptul său către o terŃă persoană, cu condiŃia ca o asemenea
facultate să nu-i fie interzisă prin contract.
SublocaŃiunea
Prin sublocaŃiune se înŃelege acel contract prin care locatarul, ca titular
al unui drept de folosinŃă dobândit printr-un contract de locaŃiune valabil,
transmite acest drept unei terŃe persoane, numită sublocatar, în schimbul unei
chirii.
Pentru a fi valabil, contractul de sublocaŃiune trebuie să îndeplinescă
două condiŃii:
încheierea lui să nu fie interzisă printr-o clauză expresă a
contractului principal;
sublocaŃiunea să nu conŃină dispoziŃii contrare contractului
principal.
Cesiunea contractului de locaŃiune
Spre deosebire de sublocaŃiune care este un nou contract de locaŃiune,
cesiunea constituie o vânzare a dreptului de folosinŃă, adică o cesiune
de creanŃă cu titlu oneros.
Încetarea locaŃiunii
DenunŃarea unilaterală
Dacă părŃile sau legea nu au determinat durata locaŃiunii, contractul de
locaŃiune încetează prin denunŃarea unilaterală de către locator sau locatar,
cu condiŃia, însă, a respectării dreptului de preaviz (art. 1436 alin. 2 Cod civil).
Manifestarea de voinŃă de a desface contractul, numită de lege
concediu, este un act unilateral de voinŃă care produce consecințe chiar dacă nu a
fost acceptată de fracțiune concediată.
Expirarea termenului
Conform art. 1436 alin. 1 Cod civil, locaŃiunea făcută pentru timp
determinat încetează de la sine cu trecerea termenului.
Dacă după expirarea termenului, raporturile de locaŃiune continuă, în
sensul că locatarul foloseste mai departe lucrul închiriat, iar locatorul nu se
24
opune, contractul de locaŃiune se consideră reînnoit prin tacita relocaŃiune
(reconducŃiune).
Tacita relocaŃiune presupune încheierea unui nou contract de locaŃiune,
ceea ce înseamnă că nu se prelungesc efectele vechiului contract, iar noul
contract operează pe durată nedeterminată.
Rezilierea contractului
Potrivit art. 1439 alin. 2 Cod civil, neexecutarea obligaŃiilor de înspre una
din părŃi dă dreptul celeilalte părŃi să ceară, după punerea în întârziere a
debitorului, rezilierea contractului cu daune – interese.
Pierirea lucrului
Conform art. 1423 Cod civil, dacă în timpul locaŃiunii bunul se strică în
totalitate prin caz fortuit, contractul este de drept desfăcut.
Art. 1429 alin. 1 Cod civil prevede că în cazul pieirii totale a lucrului sau
când acesta nu mai este apt pentru întrebuinŃare conform destinaŃiei,
contractul de locaŃiune se desfiinŃează.
DesfiinŃarea titlului locatorului
Dacă se desfiinŃează titlul în baza căruia locatorul consimŃise la
locaŃiune, se va desfiinŃa si contractul de locaŃiune, conform principiului
resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis.
Efectele înstrăinării lucrului prin acte între vii
Conform art. 1441 Cod civil, dacă locatorul vinde lucrul închiriat,
cumpărătorul este dator să respecte locaŃiunea făcută înainte de vânzare, cu
condiŃia să fi fost încheiată prin înscris original sau prin înscris sub semnătură
privată, dar cu dată certă, în afară de cazul când desfacerea ei din cauza
vânzării a fost prevăzută în contractul de locaŃiune.
APLICAłII
1. Contractul de locaŃiune prezintă următoarele caractere juridice:
d. contract sinalagmatic;
e. contract consensual;
f. contract cu titlu oneros, aleatoriu.
Răspuns: a), b)
2. Prin contractul de locaŃiune:
a) se transmite dreptul de proprietate asupra lucrului închiriat;
b) se transmite dreptul de folosinŃă temporară a lucrului închiriat;
c) se transmite dreptul de dispoziŃie asupra lucrului închiriat.
Răspuns: b)
3. Calitatea de locator într-un contract de locaŃiune o poate avea:
a) proprietarul lucrului;
b) uzufructuarul lucrului;
c) un alt locatar al lucrului.
Răspuns: a), b), c)
25
4. Locatorul are următoarele obligaŃii:
a) obligaŃia de predare;
b) obligaŃia efectuării reparaŃiilor;
c) obligaŃia de garanŃie.
Răspuns: a), b), c)
5. Contractul de locaŃiune încetează prin:
a) revocare;
b) rezoluŃiunea pentru neexecutare;
c) rezilierea pentru neexecutare.
Răspuns: c)
CURSUL NR. 7
CONTRACTUL DE ÎNCHIRIERE A LOCUINłEI
NoŃiune
Închirierea locuinŃei este contractul prin care o persoană, numită locator, se obligă
să asigure unei alte persoane, numită locatar sau chirias, folosinŃa temporară a unei
locuinŃe, în schimbul unei sume de bani, numită chirie.
Reglementarea legală
Contractul de închiriere a locuinŃei este reglementat de Legea nr.
114/1996, republicată, legea locuinŃei, OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr.
40/1999 privind protecŃia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spaŃiile cu
destinaŃie de locuinŃă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 241/2001.
PărŃile si forma contractului
Locatorul poate fi o persoană fizică, juridică, statul sau o unitate
administrativ teritorială.
Chiriasul (locatarul) este persoana care dobândeste dreptul de
folosinŃă temporară a locuinŃei.
Conform art. 21 din Legea nr. 11471996, închirierea locuinŃelor se face
pe baza acordului dintre proprietar si chirias, consemnat prin contract scris.
Obiectul contractului
Obiectul contractului de închiriere îl reprezintă locuinŃa închiriată si
chiria.
LocuinŃa închiriată
Conform art. 21 din Legea nr. 114/1996 dispoziŃiile acestui act normativ
sunt aplicabile numai dacă lucrul închiriat este o locuinŃă – camere de locuit,
dependinŃe si alte dotări folosite în exclusivitate sau în comun, inclusiv curtea
si grădina aferente clădirii - .
Art. 28 din O.U.G. nr. 40/1999 prevede că suprafaŃa utilă a locuinŃei este
formată din suprafaŃa locuibilă laolaltă cu suprafaŃa dependinŃelor.
26
SuprafaŃa locuibilă cuprinde suprafaŃa dormitoarelor si a camerei de zi,
iar dependinŃele sunt încăperile care, prin funcŃiunile lor, garantează folosirea
corespunzătoare a locuinŃei, respectiv: antreu, tindă, vestibul, hol, verandă,
culoar, bucătărie, chicinetă, oficiu, debara, cămară, cameră de baie, WC,
spălătorie, uscătorie, pivniŃă, boxă, logie, terasă si magazie de zid.
Chiria
Chiria este obiectul prestaŃiei chiriasului si este un element esenŃial al
contractului de închiriere conținând în vedere caracterul oneros al contractului.
Chiria se stabileste prin acordul părŃilor, cu excepŃia locuinŃelor pentru
care, prin lege specială, se stabileste nivelul maxim al chiriei, diferenŃiat pe
categorii de localităŃi si zone.
Termenul închirierii
Potrivit art. 21 lit. i din Legea nr. 114/1996, în contractul de închiriere
trebuie să fie prevăzut termenul pentru care se închiriază locuinŃa.
Prorogarea legală
Prin prorogare legală se înŃelege prolongația în temeiul legii a
contractelor de închiriere.
Dreptul chiriasului la reînnoirea contractului de închiriere
În temeiul art. 14 din O.U.G. nr. 40/1999, la expirarea termenului de
închiriere, chiriasul are dreptul la reînnoirea contractului, pentru aceeasi
perioadă, dacă părŃile nu modifică prin acord expres durata închirierii.
Dreptul de preempŃiune al chiriasului la cumpărarea locuinŃei
Potrivit art. 18 alin. 1 din O.U.G. nr. 40/1999, în cazul în care contractul
de închiriere nu se reînnoieste, fiindcă proprietarul doreste să vândă
locuinŃa, chiriasul are drept de preempŃiune la cumpărarea acesteia.
Proprietarul care doreste să vândă locuinŃa este obligat să-l notifice pe
chirias de intenŃia sa, cu cel puŃin 1 an înainte de expirarea termenului
prevăzut în contract, prin intermediul executorului judecătoresc, notificarea
Ńinând loc si de ofertă de vânzare.
Efectele contractului de închiriere
ObligaŃiile locatorului
Predarea locuinŃei
Potrivit art. 28 lit. a din Legea nr. 11471996, republicată, locatorul este
obligat să predea chiriasului locuinŃa în dispoziție normală de folosinŃă.
În cazul în care locatorul nu-si respectă această obligaŃie, chiriasul se
poate adresa instanŃei de judecată si să solicite:
predarea silită a locuinŃei;
rezilierea contractului pentru neexecutarea obligaŃiei principale;
daune – interese.
Efectuarea reparaŃiilor
Pe parcursul executării contractului, locatorul are următoarele obligaŃii,
conform art. 28 din Legea nr. 114/1996, republicată:
27
- să ia măsuri pentru repararea si întreŃinerea în stare de siguranŃă în
exploatare si de funcŃionalitate a clădirii pe toată durata închirierii locuinŃei;
- să întreŃină în bune condiŃii elementele structurii de rezistenŃă a clădirii,
elementele de construcŃie exterioare ale clădirii (acoperis, faŃadă, împrejmuiri,
pavimente), curŃile si grădinile, ca de exemplu si spaŃiile comune din interiorul clădirii
(casa scării, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scări exterioare);
- să întreŃină în bune condiŃii instalaŃiile comune proprii clădirii.
ObligaŃiile locatarului
Folosirea locuinŃei potrivit destinaŃiei
Chiriasul este obligat să folosească locuinŃa potrivit destinaŃiei si ca un
bun proprietar.
Dacă chiriasul schimbă destinaŃia locuinŃei, locatorul este îndreptăŃit să
solicite rezilierea contractului si evacuarea chiriasului.
ÎntreŃinerea locuinŃei
Potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 114/1996, chiriasul are următoarele
obligaŃii:
- efectuarea lucrărilor de întreŃinere, reparaŃii sau înlocuire a elementelor de
construcŃii si instalaŃii din folosinŃa exclusivă;
- repararea sau înlocuirea elementelor de construcŃii si instalaŃii deteriorate
din folosinŃa comună, ca urmare a folosirii lor necorespunzătoare;
- asigurarea curăŃeniei si igienizării în interiorul locuinŃei si la părŃile de
folosinŃă comună pe toată durata contractului de închiriere;
- de a preda locuinŃa în stare normală de folosinŃă.
Plata chiriei
Chiriasul este obligat să plătească chiria la termenele stabilite în
contract, la domiciliul său, dacă în contract nu s-a prevăzut altfel.
Contractul de subînchiriere
Conform art. 26 din Legea nr. 114/1996, prin derogare de la dreptul
comun în materie de locaŃiune (art. 1418 Cod civil), chiriasul poate subînchiria
locuinŃa deŃinută numai cu acordul scris si prealabil scris si în condiŃiile
stabilite de proprietar, respectiv locator.
Contractul de subînchiriere trebuie să se încheie în formă scrisă si să fie
înregistrat la organul fiscal teritorial.
Schimbul de locuinŃe
Schimbul de locuinŃe voluntar
Legea nr. 114/1996, prevede în art. 33 că titularii de contracte de
închiriere pot face între ei schimb de locuinŃe, cu avizul autorităŃii care a
aprobat închirierea sau, după caz, al proprietarului locuinŃei.
Schimbul de locuinŃe obligatoriu
Schimbul obligatoriu de locuinŃă este reglementat prin art. 23 – 25 din
O.U.G. nr. 40/1999.
Conform art. 23 alin. 1 din O.U.G. nr. 40/1999, proprietarii au dreptul să
ceară si să obŃină mutarea chiriasilor din spaŃiile cu destinaŃia de locuinŃă pe
calea unui schimb obligatoriu, sub condiŃia punerii la dispoziŃie a unei locuinŃe
corespunzătoare, cu contract de închiriere.
28
Încetarea contractului de închiriere
Contractul de închiriere poate să înceteze, ca si în dreptul comun, prin
acordul părŃilor sau pentru cauzele generale prevăzute în codul civil.
Legea nr. 114/1996 instituie reglementări deosebite privind încetarea
contractului de închiriere.
AplicaŃii
1. Contractul de închiriere a locuinŃei prezintă următoarele caractere
juridice:
a) contract consensual:
b) contract unilateral;
c) contract oneros
d) contract translativ de proprietate
Răspuns: a), c)
2. Locator poate fi:
a) proprietarul lucrului;
b) titularul dreptului real de uzufruct;
c) titularul dreptului real de superficie.
Răspuns: a), b),c)
3. Contractul de închiriere:
a) contractul de închiriere a locuinŃei se încheie în expresie autentică;
b) contractul de închiriere a locuinŃei se încheie în scris;
c) contractul de închiriere a locuinŃei se înregistrează în 30 de zile
la organele fiscale teritoriale.
Răspuns: b)
4. Dacă locatorul nu-si respectă obligaŃia de predare a locuineŃi, locatarul
se poate adresa instanŃei de judecată si să solicite:
a) predarea silită a locuinŃei;
b) anularea contractului;
c) rezilierea contractului pentru neexecutarea obligaŃiei principale.
Răspuns: a), c)
5. Chiriasul poate subînchiria locuinŃa:
a) numai cu acordul prealabil si scris al proprietarului sau
locatorului;
b) în condiŃiile stabilite de proprietar sau locator;
c) în condiŃiile dreptului comun în materie de locaŃiune.
Răspuns: a), b)
29
CURSUL NR.8
CONTRACTUL DE ARENDARE
NoŃiunea
Potrivit art. 2 din Legea nr. 16/1994, arendarea este un contract prin
care una dintre părŃi, numită arendator, transmite bunuri agricole celeilalte
părŃi, numită arendas, în vederea exploatării pe o durată determinată, în
schimbul unui preŃ, numit arendă.
Reglementare legală
Contractul de arendare este reglementat de Legea nr. 16/1994,
modificată si completată prin Legea nr. 350/2003, Legea nr.247/2005 si
Legea nr. 276/2005.
PărŃile contractante
Arendatorul
În excelență de arendator, contractul poate fi încheiat de proprietar,
uzufructuar sau un alt deŃinător legal de bunuri agricole care formează
obiectul contractului de arendare si care are dreptul la exploatarea agricolă a
bunurilor respective si are capacitatea, respectiv îndeplineste condiŃiile
necesare pentru încheierea contractului.
Calitatea de arendator o poate avea o persoană fizică sau o persoană
juridică, cu excepŃiile prevăzute de lege. Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr.
16/1994, modificat prin Legea nr. 350/2003, regiile autonome, institutele si
staŃiunile de cercetare si de producŃie agricolă care au în administrare terenuri
proprietate publică nu pot da în arendă bunurile agricole, sub sancŃiunea
nulităŃii absolute a actelor încheiate.
Arendasul
Potrivit art. 3 din Legea arendării nr. 16/1994, astfel cum acesta a fost
modificat prin art. 1 din Legea nr. 276/2005, arendasii, persoane fizice, pot fi
cetăŃeni români sau cetăŃeni străini.
Persoanele fizice trebuie să aibă pregătire de specialitate agricolă sau
un atestat de cunostinŃe agricole ori de practică agricolă si să prezinte
garanŃiile solicitate de arendatori. Atestatul este eliberat de organele abilitate
de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, iar în cazul
persoanelor fizice străine, de autoritatea competentă din statul de origine sau
de provenienŃă.
Arendasii persoane juridice, pot fi de naŃionalitate română sau străină si
trebuie să aibă ca obiect de activitate exploatarea bunurilor agricole si să
prezinte garanŃiile solicitate de arendator.
Obiectul contractului
Bunurile arendate
Art. 1 alin. 2 din Legea nr. 16/1994 enumeră bunurile agricole care pot fi
arendate: terenuri cu destinaŃie agricolă (arabile, vii, livezi, pepiniere viticole),
păsuni împădurite, terenuri ocupate de construcŃii si instalaŃii agrozootehnice,
30
platforme si spaŃii de depozitare ce servesc nevoilor producŃiei agricole,
terenurile neproductive care pot fi folosite pentru agricultură, animale,
construcŃii, masini, utilaje si alte bunuri menite exploatării agricole.
Bunurile ce fac obiectul arendării pot fi deopotrivă mobile sau imobile si
trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:
- să existe în momentul încheierii contractului;
- să fie determinate individual sau generic;
- să fie licite si posibile;
- să fie în proprietatea arendatorului sau în posesia uzufructuarului sau
deŃinătorului legal;
- să fie în circuitul civil, conform art. 963 Cod civil.
Arenda
PreŃul în contractul de arendare se numeste arendă. Arenda reprezintă
contraprestaŃia datorată de arendas în schimbul transmiterii folosinŃei
bunurilor agricole de către arendator si se stabileste de către părŃi.
Termenul arendării
Potrivit dispoziŃiilor Legii nr. 16/1994, modificată, termenul arendării se
stabileste prin contractul încheiat de părŃi, legea neprevăzând care este
durata termenului.
Efectele contractului de arendare
ObligaŃiile arendatorului
ObligaŃ

valsulnorilor · Administrator Data inscrierii: 06/Feb/2010 Mesaje: 133

[url=http://www.girlshare.ro/1885180]Obligatii+Bunee.doc[/url]